Cei care nu trebuiau să moară

200

Actorul Philip Seymour Hoffman a trecut ieri pe lista macabră a vedetelor care au murit în floarea vârstei, din cauza dependenţei de droguri. Este o listă care atrage atenţia asupra unei realităţi și mai copleșitoare. Departe de covorul roșu, americanii mor pe capete din cauza opioidelor, care în prezent sunt principala cauză a morţilor accidentale, conform Time.

Actorul Philip Seymour Hoffman a trecut ieri pe lista macabră a vedetelor care au murit în floarea vârstei, din cauza dependenţei de droguri. Este o listă care atrage atenţia asupra unei realităţi și mai copleșitoare. Departe de covorul roșu, americanii mor pe capete din cauza opioidelor, care în prezent sunt principala cauză a morţilor accidentale, conform Time.

Hoffman s-a alăturat unei întregi liste de actori tineri și celebri care au fost învinși de goana după plăcerea oferită de droguri, pastile și alcool. Cory Monteith a murit în 2013, la 31 de ani. Heath Ledger a murit la 28 de ani, în 2008. River Phoenix, fratele actorului Joachim Phoenix, a murit în 1993, la 23 de ani. Romy Schneider a murit în 1982, la 44 de ani. Jean Seberg a murit în 1979, la 41 de ani. Judy Garland a murit la 47 de ani, în 1969. Marilyn Monroe a murit la 36 de ani, în 1962.

Drumul pe care majoritatea îl parcurg este unul comun: încep de mici cu alcool, fumează marijuana pentru recreere, trec la antinevralgice, antidepresive și alte pastile și ajung în final la heroină.

„Nu mi-am închipuit niciodată că o să ajungă să îmi înfing un ac în braţ. Nici într-un milion de ani nu mi-aș fi închipuit", a declarat o tânără din Boston, care la 33 de ani încearcă să se lase de droguri.

Statele Unite ale Americii constituie doar 4,6 la sută din populaţia lumii, dar consumă 80% din opioide şi 99% din cantitatea de medicamente pe bază de hidrocodonă (opioid analgezic) din întreaga lume.

„Sunt aici deja de șase ani și anul acesta este prima dată când văd atâta lume venind aici pentru dependenţa de heroină", a declarat Robert Parkinson, directorul Centrului de reabilitare Beachcomber, din Florida (SUA). „Nu este încă le nivel de epidemie, dar o să se ajungă acolo, atât de gravă este situaţia", citează CNN.

De ce heroină?

Pentru România, care este printre ultimele poziţii din Europa la consumul de opioide, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, ceea ce se întâmplă în Statele Unite poate fi greu de înţeles.

Cei de la CNN explică care sunt principalele motive pentru care consumul de heroină este atât de des întâlnit. În primul rând, se pare că mulţi dintre cei care ajung la heroină au fost înainte dependenţi de medicamente pe bază de reţetă, pe care nu și le mai pot permite. În schimb, heroina se vinde și cu 6 dolari per capsulă.

În al doilea rând, drogul este foarte răspândit în SUA și deci ușor de găsit. „Ieși pe stradă, mergi cinci minute în orice direcţie și găsești. E peste tot", a declarat un tânăr care recurge la heroină de fiecare dată când nu găsește să cumpere oxicodonă. Conform CNN, în perioada 2008-2012, cantitatea de heroină care este capturată la graniţa cu Mexic s-a triplat, însă și dealerii devin din ce în ce mai creativi.

În al treilea rând, heroina este aleasă pentru că este un drog potent, care replică efectele multor medicamente, dar, spre deosebire de acestea, dozajul și puritatea diferă, ceea ce înseamnă că până la urmă poate fi și mai puternic, dar și mai periculos. Unele persoane ajung să moară la prima administrare, pentru că heroina conţine un cocktail de alte substanţe, care este fatal pentru organism.

Anul trecut, Hoffman a declarat public că se luptă de ani de zile cu dependenţa de substanţe și dacă atunci când era tânăr ar fi avut banii pe care îi avea în prezent, ar fi murit de mult. „Îmi plăceau toate…, tot ce puteam să obţin (droguri, alcool). La 22 de ani m-am reabilitat, pentru că eram speriat pentru viaţa mea." Însă reabilitarea unui dependent de opioide este de cele mai multe ori temporară. După cum s-a demonstrat și în cazul lui, această adicţie este de cele mai multe ori o condiţie fatală.

Se poate sau nu se poate?

Dependenţii nu sunt ca niște zombi, care fac orice pentru droguri, scrie dr. Richard Taite pentru Psychology Today. Există momente când aceștia decid să renunţe și depun un efort supraomenesc să o facă. Atunci când ce au de câștigat dacă renunţă sau ce au de pierdut în cazul în care continuă este ceva mai mare ca plăcerea dată de drog, ei renunţă. Ceea ce înseamnă că, pe de o parte, dependenţa este o alegere.

Cu toate astea, foarte puţini dintre ei reușesc să rămână „curaţi" pentru perioade lungi de timp. Este foarte ușor să cadă pradă vechilor obiceiuri, fără un sistem de suport bine pus la punct, care să le schimbe cu totul mediul și stilul de viaţă, fără oameni cu care să aibă relaţii sănătoase, de iubire, apreciere și sprijin reciproc, care, la rândul lor, trăiesc în medii sănătoase.