CSPI: Dacă nu ar fi maro, Cola nu ar produce cancer

284

Puţine sunt ingredientele la care producătorii de băuturi carbogazoase pe bază de cola ar fi dispuși să renunţe. Cine i-ar putea condamna, mai ales după tentativa de a introduce băuturile „clear” – de care nu-și mai amintește decât Wikipedia? Și totuși, exact la asta a atentat Centrul pentru Știinţă în Interes Public din Statele Unite, care a avertizat consumatorii că pot face cancer din cauza caramelului responsabil de culoarea maro a băuturii.

Centrul pentru Știinţă în Interes Public (CSPI) nu s-a oprit însă aici. Organizaţia care militează pentru protecţia consumatorilor din SUA, a cerut Administraţiei americane pentru Alimente şi Produse Farmaceutice (FDA) să interzică folosirea caramelului în băuturile carbogazoase din cola, fiindcă acesta ar favoriza dezvoltarea cancerului.

În petiţia adresată administratorului FDA Margaret Hamburg, directorul executiv al CSPI, Michael Jacobson, a explicat că, într-o doză de 330ml de suc, aditivul rezultat din reacţia zaharurilor cu amoniac și sulfiţi la temperaturi ridicate, formează 4-metilimidazol (4-MI) și 2-metilimidazol (2-MI), într-o cantitate de 5 ori mai mare decât cea recomandată în statul California.

Această cantitate, estimează reprezentanţii organizaţiei, ar putea fi responsabilă, de-a lungul unei vieţi, pentru cancerul a 5 din 100.000 de oameni. Ba chiar, procentul ar crește dacă nu ar fi luată în calcul populaţia care nu bea deloc astfel de băuturi.

„Cei mai mulţi oameni, când văd culoarea dată de caramel a produselor alimentare şi băuturilor răcoritoare, au impresia că ingredientul pentru această nuanţă este asemănător cu ceea ce obţin ei acasă prin topirea zahărului în cratiţă. Realitatea este însă mult diferită," susţine Jacobson.

„Coca-Cola și Pepsi, expun milioane de americani la o substanţă chimică ce duce la apariţia cancerului, cu binecuvântarea FDA," a mai spus directorul CSPI.

Aceasta nu este prima avertizare lansată de organizaţia reprezentată de Jacobson. Într-o primă petiţie trimisă către FDA în 2011, CSPI avertiza că acest colorant provoacă apariţia cancerului la ficat şi la tiroidă la şoareci şi şobolani, conform testelor din laborator.

Reprezentanţii industriei de profil au replicat că atitudinea CSPI are ca unic scop „îngrozirea americanilor (…) deși pretinde în mod fraudulos că servește interesului public." De partea cealaltă, FDA a declarat că va lua în considerare petiţia CSPI și că va analiza ipoteza emisă de organizaţie deși, din datele de până acum a reieșit că băuturile nu conţin o cantitate periculoasă de caramel.

Mai mult, purtătorul de cuvânt al FDA a declarat că, potrivit standardelor naţionale, sucurile conţin prea puţin 4-MI ca să constituie un veritabil risc pentru cancer. „Un consumator ar trebui să consume mai mult de 1.000 de doze (330ml) de suc pe zi pentru a ajunge la dozele administrate în studiile care arată o legătură între cancerul la rozătoare și băuturile carbogazoase."

Însă chiar dacă studiul CSPI s-ar dovedi a fi exagerat, reprezentanţii CSPI atrag atenţia că există și probleme imediate care apar din cauza sucurilor, amintind aici obezitatea, diabetul, dar și alte probleme de sănătate."

Cruciada împotriva băuturilor carbogazoase are numeroși alţi susţinători. Persoanele care consumă zilnic băuturi dietetice, având și un stil de viaţă nesănătos, sunt expuse considerabil riscului de atac de cord, indică un nou studiu american.

Nu mai puţin de 44% din persoanele care consumă zilnic băuturi dietetice sunt expuse unui risc de infarct, în timp ce persoanele care nu folosesc sau consumă foarte rar astfel de băuturi au un risc de 22%, arată studiul american publicat în Jurnalul de Medicină Internă Generală.

În Europa, mai multe ţări au luat deja măsuri pentru descurajarea consumului de băuturi carbogazoase. Anul trecut, vecinii noștri maghiari au introdus o taxă specială pentru alimentele care conţin mult zahăr și cofeină. La fel s-a întâmplat și în Danemarca și Finlanda.

Cât despre SUA, se pare că discuţiile pe marginea toxicităţii băuturilor carbogazoase nu i-a lăsat indiferenţi pe consumatori. Potrivit unui raport emis recent, consumul de astfel de băuturi a scăzut cu 16% faţă de anul 1998.

România are o istorie îndelungată a consumului de răcoritoare. Înainte de 1989, exista chiar o bogată paletă de producţii autohtone – cele mai multe însă, cu gust de fructe. Între acestea se numărau Brifcor (portocale), CiCo (portocale), Quick Cola (gust de cola), Deit (gust de fructe, în genul MD de astăzi), Bem-Bem (portocale), Zmeurata, Lămâiţa, Hebe (lămâie) și Aurora (lămâie).