Cum funcţionează un aparat de rezonanţă magnetică și ce afecţiuni poate depista

535

Una dintre cele mai avansate tehnici imagistice medicale este Imagistica prin Rezonanţă Magnetică (IRM) sau RMN. Aceasta este printre cele mai neinvazive și neiradiante tehnici, oferind o vizualizare multiplanară a organelor și a ţesuturilor. Într-un interviu oferit revistei Medlive, Dr. Camelia Mihăescu explică într-un limbaj accesibil ce face un aparat de rezonanţă magnetică.

Examinarea Imagistică prin Rezonanţă Magnetică este indispensabilă examinărilor de natură neurologică, oncologică sau musculoscheletală. Ea poate scoate în evidenţă anumite leziuni și ajută astfel medical să stabilească un diagnostic corect și, în consecinţă, să ofere tratamentul necesar.

De cele mai multe ori, acest tip de examinare oferă detalii ce sunt invizibile pentru alte tehnici de investigare, cum ar fi tomografia computerizată, radiografia sau ecografia.

Cum funcţionează? Rezonanţa Magnetică folosește un camp magnetic puternic pentru a alinia magnetizarea nucleară a atomilor de hidrogen din apa pe care o conţine corpul uman.

Astfel, pacientul este introdus într-un camp magnetic foarte puternic, semnalul obţinut de la nivelul zonei de investigat este procesat și afișat pe monitor sub forma unei imagini.

În interviul pentru Medlive, Dr. Camelia Mihăescu enumeră afecţiunile care pot fi depistate cu ajutorul examinării RM. IRM-ul evidenţiază afecţiunile abdomino-pelviene, cerebrale, ale coloanei vertebrale și muscoscheletale. În unele cazuri, pentru o caracterizare mai precisă a unor leziuni, se administrează intravenous o substanţă de contrast paramagnetică, care, de obicei, este tolerată bine, fără a prezenta reacţii adverse majore.

Imagistica prin Rezonanţă Magnetică este indicată în următoarele cazuri:   –   Patologia cerebrală    –   Patologia coloanei vertebrale   –   Patologia musculoscheletară   –   Patologia abdomino-pelvină

Dr. Camelia Mihăescu a mai adăugat că examinarea IRM se efectuează pentru diagnosticarea unor afecţiuni precum:   –   Cranio-cerebrale: poate detecta malformaţii cerebro-vasculare, accidente vasculare hemoragice sau ischemice cerebrale, leziuni microangiopatice, leziuni demielinizante, tumori benigne sau maligne, leziuni ale nervilor cranieni, ale hipofizei, ale globului ocular etc.;

   –   Ale regiunii cervicale/gâtului: leziuni ale faringelui, laringelui, esofagului cervical, ale glandelor submandibulare, parotide și ale glandei tiroide;   –   Ale peretelui toracic și glandei mamare;   –   Ale vaselor sanguine – IRM poate fi folosită pentru vizualizarea- cu ajutorul unor secvenţe speciale, a circulaţiei sângelui prin vase, examinarea purtând, în acest caz, numele de Angiografie prin Rezonanţă Magnetică; astfel pot fi depistate malformaţii vasculare, modificări de calibru și/sau flux ale unor structure vasculare;    –   Abdomino-pelvine: IRM poate evidenţia diverse afecţiuni patologice ale ficatului, colecistului, pancresului, rininichilor, splinei, vezicii urinare, ale uterul și ovarelor (femei) și prostată (barbaţi);   –   Musculoscheletale: IRM poate evidenţia modificări postraumatice, degenerative, infecţioase sau tumorale la nivelul articulaţiilor umărului, cotului, pumnului, șoldului, genunchiului sau gleznei, modificări ce pot interesa părţile moi sau structurile osoase;

Ale coloanei vertebrale – IMR poate vizualiza discurile intervertebrale, rădăcinile nervilor spinali și măduva spinării, putând diagnostica afecţiuni ca hernii de disc, infecţii, inflamaţii, tumori, malformaţii, modificări postraumatice, modificări de aliniament și de statică vertebrală etc.

Cu privire la riscurile examinării IRM, Dr. Camelia Mihăescu, asigură că nu există efecte adverse secundare atâta timp cât sunt respectate contraindicaţiile pentru acest tip de investigaţie. În același timp, există un mic risc de reacţii alergice la administrarea substanţei de contrast paramagnetică. Totuși majoritatea reacţiilor sunt minore și pot fi tratate cu anitalergice.