De ce este căldura ucigătoare?

154

Serviciile de ambulanţă sunt solicitate de mii de persoane care au nevoie de îngrijiri medicale după ce au leşinat sau s-au deshidratat ca urmare a caniculei. Multe dintre probleme ar putea fi evitate, dacă oamenii ar respecta câteva sfaturi simple.

Numai duminică, serviciul SMURD a înregistrat 6.174 de solicitări, a informat Ministerul Sănătăţii, prin centrul operativ pentru situaţii de urgenţă. Circa 1.165 de ambulanţe au fost detaşate pentru intervenţii în judeţele ţării, în timp ce peste 1.100 de puncte de prim ajutor au fost organizate, la nivel naţional.

România luptă împotriva caniculei

Luni şi marţi, Bucureştiul şi 11 judeţe din sud-vestul ţării se află sub avertizare de caniculă. Agenţia Naţională de Meteorologie a emis cod portocaliu pentru acestă regiune întrucât temperaturile vor ajunge până la 39 de grade, iar disconfortul termic va fi accentuat. Alte 18 judeţe din est, sud-est şi vest sunt avertizate cu cod galben.

De ce ucide căldura?

Temperaturile ridicate, în sine, nu sunt un pericol, a declarat Chris Minson ecofiziolog la Universitatea de stat din Oregon (SUA), citat de Live Science. Pericolul îl constituie combinaţia de temperaturi ridicate, umiditate crescută şi (adesea) bolile pre-existente ale persoanei. Toţi aceşti factori contribuie la derapaje ale sistemului nervos, la creşterea presiunii asupra inimii şi la rateurile organelor atunci când temperaturile depăşesc 40 de grade Celsius.

Însă, „dacă nu putem compensa cumva pentru temperaturile exterioare, protejându-ne temperatura interioară a corpului, atunci lucrurile încep să meargă prost," a spus Minson. „Dacă nu poţi elibera căldură, începi să ai probleme."

Organismul poate tolera temperaturile înalte foarte bine, cu o singură condiţie, a subliniat Minson. Să transpire. Experimente medicale au arătat că oamenii rezistă şi la temperaturi de 100 de grade Celsius, pentru până la 30 de minute. Un alt exemplu îl constituie atleţii, care concurează adesea în curse de alergări sau ciclism, în condiţii tip deşert, fără să îşi pericliteze sănătatea.

Atunci când corpul este expus la căldură excesivă, inima începe să muncească mai mult pentru a pompa sângele până la piele unde vasele de sânge se dilată şi duc la disiparea căldurii. Apoi, corpul produce mai multă transpiraţie decât de obicei, care îl ajută să se răcească.

Transpiraţia este eficientă pentru răcirea corpului doar atunci când se evaporă. Prin evaporarea ei, pielea se răceşte. Răcirea pielii duce la răcirea sângelui de la suprafaţa pielii, care circulă apoi în restul corpului.

Atunci când temperatura ambientală este ridicată şi nivelul de umiditate al atmosferei este ridicat, transpiraţia nu se mai evaporă, ci începe să curgă.

Sistemul nervos central şi creierul au o sensibilitate acută la temperaturi interne ridicate. De aceea, supra-încălzirea corpului generează confuzie, comportamente ciudate, pierderi de memorie şi incapacitatea de a gândi clar.

Persoanele care au probleme cu inima au de înfruntat provocări în plus. Căldura suprasolicită inima, putând provoca infarct. Persoanele cu diabet sau boli de rinichi sunt expuşi pericolului deshidratării.

Ce sfătuiesc specialiştii?

1. Consumaţi lichide. Medicii le recomandă oamenilor să bea între 1,5 şi 2 litri de lichide, respectiv un pahar de apă la fiecare 15 – 20 de minute, să consume zilnic legume şi fructe proaspete, cum ar fi pepenele galben, pepenele roşu, prunele, castraveţii şi roşiile, deoarece acestea conţin o mare cantitate de apă, relatează Mediafax.

2. Excludeţi alcoolul. Chiar dacă e vorba de bere sa vin, alcoolul favorizează deshidratarea şi, implicit, reduce capacitatea de luptă a organismului împotriva călurii. Medicii sfătuiesc şi evitarea băuturilor care conţin cofeină (cafea, ceai, cola) fiindcă acestea sunt diuretice.

3. Evitaţi activităţile în soare. Sportul şi grădinăritul ar trebui amânate pentru ore cu temperaturi mai scăzute. Pentru activităţile în soare care nu pot fi evitate, specialiştii recomandă adecvarea ţinutei (purtarea de pălării, haine lejere şi ample, din materiale deschise la culoare.)

4. Supravegheaţi copiii şi vârstnicii, cărora trebuie să le fie oferite lichide pentru a se hidrata corespunzător.