Rutina zilnică poate fi asul din mânecă în criza de timp de care se plânge omul modern. Există însă un cumul de beneficii cu care ne este răsplătit efortul de a ne organiza timpul, inclusiv legate de sănătatea noastră mintală.
„În mâini pricepute, rutina zilnică este un mecanism precis calibrat, care ne permite să folosim cât mai bine resursele noastre limitate”, scrie autorul Mason Curry, autorul cărţii Genius Mode: The Daily Routine of Great People – o incursiune în rutina zilnică a 161 de personalităţi, de la pictori și scriitori la compozitori și oameni de știinţă celebri.
Singura lecţie a cărţii, spune autorul ei, este aceea că nu există doar un singur mod în care să faci lucrurile. Totuși, oricât de mult s-ar deosebi rutina și obișnuinţele ilustrelor personaje, există câteva linii comune, care merită inventariate (mai ales) pentru aceia care cochetează cu ideea unui program zilnic, fără a reuși să-și ducă la bun sfârșit intenţiile.
Trăgând cu ochiul la rutina zilnică a geniilor
Cartea lui Mason Curry este o carte pe care pur și simplu o devorezi dacă ești obsedat să construiești rutina zilnică ideală, scrie Sarah Green Carmichael, redactor-șef la Harvard Business Review. Totuși, departe de a fi un ghid de planificare riguroasă, eficientă a timpului, cartea este mai degrabă un caleidescop al rutinelor și ritualurilor celor cărora arta sau știinţa le datorează enorm.
Plimbările zilnice și contabilizarea orelor lucrate sunt două dintre rutinele zilnice comune multora dintre geniile prezente în cartea lui Curry. Filosoful Soren Kierkegaard se întorcea inspirat din plimbările sale, Charles Dickens obișnuia să se plimbe 3 ore zilnic, colectând materie primă pentru romanele sale. Ceaikovski nu cuteza să își scurteze plimbarea obișnuită de 2 ore, dintr-o teamă aproape superstiţioasă de îmbolnăvire, iar Beethoven nu pleca fără hârtie și creion în lungile lui plimbări de după prânz.
Unii scriitori obișnuiau să scrie în aceleași intervale orare în fiecare zi sau nu se ridicau de la masa de scris fără să fi realizat norma autoimpusă de cuvinte. Astfel, romancierul Anthony Trollope scria numai 3 ore pe zi, bifând 250 de cuvinte scrise pe minut. Hemingway își urmărea pe un grafic numărul de cuvinte scrise zilnic, obicei împărtășit și de psihologul și autorul B. F. Skinner, care folosea cronometrul în sesiunile sale de scris.
Trezirea la ore matinale pare să fi fost unul dintre secretele majorităţii celor care au creat ceva memorabil, de la Mozart la Frank Lloyd Wright, un arhitect proeminent din prima jumătate a secolului trecut. Romancierul Nicholson Baker a descoperit că beneficiile trezitului la 4:30 dimineaţa se reflectau din plin asupra eficienţei și calităţii scriiturii sale.
Munca și pauzele par să meargă mână în mână la majoritatea creatorilor. Hemingway obișnuia să se oprească din scris în momentul în care inspiraţia încă îi dădea târcoale, convins că a doua zi va relua subiectul mai eficient decât dacă ar lucra până la epuizare, iar dramaturgul Arthur Miller prefera să se ridice de la mașina de scris înainte de „golirea rezervorului” cu idei.
A adopta o rutină cât mai strictă, credea William James, părintele psihologiei moderne, înseamnă a crea un mecanism care să permită descătușarea imaginaţiei.
Automatizând sarcinile zilnice, lăsăm mai mult spaţiu minţii pentru a se concentra pe aspectele care reclamă creativitate, în loc de a o obliga să ruleze la nesfârșit la periferia (in)deciziei cu privire la locul, timpul și oportunitatea fiecărei acţiuni în parte.
Rutina zilnică ne menţine sănătoși
Mintea noastră iubește rutina – de fapt, ceea ce o face să se simtă în largul ei este sentimentul de confort, de siguranţă, de familiaritate pe care îl induce un program bine stabilit. Rutina reduce anxietatea, spune Samantha Dutton, directoarea programului de asistenţă socială de la Universitatea din Phoenix, explicând că eliberarea minţii de presiunea de a lua decizii legate de programul zilnic crește nivelul de energie și ne ajută să ne adaptăm cu mai multă ușurinţă schimbărilor neașteptate.
Un program zilnic acţionează în direcţia atenuării stresului cotidian, susţine psihologul Steve Orma, explicând că defalcarea muntelui de obligaţii în secvenţe pe care le rezolvăm zilnic ne ajută să gestionăm mai bine tot ce facem în mod obișnuit. Stabilirea unei rutine oferă mai multă predictibilitate, reprezentând o manieră esenţială de prevenire a stresului, punctează și medicul Indumathi Bendi.
Formarea unui tipar regulat de somn și rutinele zilnice pot ameliora simptomele tulburării bipolare.
Un studiu publicat în Journal of Personality and Social Psychology în 2008 a arătat, de altfel, că numărul mare de decizii pe care le luăm afectează capacitatea noastră de autocontrol. Rutina zilnică, pe de altă parte, ne ajută să cheltuim mai puţină energie cognitivă pe sarcini recurente, susţinând concentrarea și creativitatea în sarcini de complexitate crescută, potrivit unui studiu al cercetătorilor sud-coreeni.
Formarea unui tipar regulat de somn și rutinele zilnice pot ameliora simptomele tulburării bipolare, a constatat un studiu realizat de psihologul Ellen Frank. Studiind 175 de adulţi care suferă de această afecţiune, Frank a constatat că pacienţii care au primit terapie comportamentală pentru a-și dezvolta rutine zilnice au reușit să evite episoade maniacale și depresive.
Rutina zilnică și săptămânală este foarte importantă în prevenirea abuzului de substanţe și în recuperarea timpurie, arată un raport din 1999 al Institutelor Naţionale de Sănătate din SUA. „Structurarea timpului celui în cauză este un ajutor important pentru recuperare”, spun autorii raportului, explicând că timpul nestructurat duce la plictiseală și amplifică riscul recăderii în tiparele riscante, nesănătoase, de comportament.
Cât contează rutina zilnică în atingerea obiectivelor
Atunci când trebuie să identifice motivul pentru care a atins o serie de obiective și cel pentru care a ratat să bifeze altele, antreprenorul Greg Thomas spune că știe exact care e factorul care face diferenţa: prezenţa sau absenţa unei rutine. Pot exista și alţi factori care contribuie la succes sau eșec, dar factorul-cheie este timpul alocat acelui obiectiv și implicit un plan de acţiune zilnic (sau săptămânal, după caz) care să includă pașii ce trebuie exersaţi pentru atingerea obiectivului, afirmă Thomas.
De fapt, atunci când urmăm un program riguros, începem să fim mai responsabili cu timpul nostru și să înţelegem mai bine în ce anume merită să investim acest timp, spune Samantha Dutton.
Modul în care ne trezim dimineaţa și faptul că respectăm (sau nu) un program zilnic ne afectează în mod dramatic nivelul de succes în fiecare domeniu al vieţii, susţine ultramaratonistul Hal Elrod, autorul cărţii The Miracle Morning.
Cum să schimbi lumea făcându-ţi patul
Un lucru atât de mărunt precum făcutul patului dimineaţa ne pregătește pentru o zi de succes, susţine William McRaven, amiral în marina americană, care a scris chiar și o carte despre alegerile și acţiunile care ne-ar putea schimba viaţa.
A pune în ordine patul este prima realizare pe care o bifăm într-o zi, una care ne ajută să ne menţinem în aceeași cadenţă tot restul zilei, spune amiralul.
Cartea lui McRaven, Fă-ţi patul. Lucruri mărunte care pot să-ţi schimbe viaţa… și, poate, lumea, dezvoltă cele 10 principii pe care acesta le-a învăţat în timpul antrenamentelor pentru trupele U.S. Navy Seal (și pe care le-a prezentat iniţial absolvenţilor Universităţii din Austin). A face zilnic patul este primul principiu dintr-un set după care s-a ghidat în situaţiile dificile din cariera militară, dar și din viaţa de zi cu zi, declară amiralul.
Un sondaj din 2019 al companiei Best Mattress Brand, realizat pe 1.000 de persoane, a arătat că există o legătură între productivitatea zilei de lucru și strângerea patului dimineaţa: 82% dintre cei care-și aranjează patul dimineaţa cred că acest lucru îi face mai productivi în restul zilei, iar 79% dintre ei cred că a-ţi face patul înseamnă a porni cu dreptul în ziua respectivă. Trei sferturi dintre cei care își fac patul spun că dau totul în ceea ce fac, în timp ce doar jumătate din cei care își lasă patul nefăcut au spus același lucru. De asemenea, 74% dintre cei care nu ies pe ușă înainte de a-și aranja patul se declară împliniţi la sfârșitul zilei (faţă de 50% dintre cei care consideră făcutul patului o corvoadă pe care o pot evita). În final, 92% dintre cei care își încep ziua punându-și în ordine patul spun că efectele acestui obicei sunt atât de pozitive încât ar recomanda și celorlalţi să-l practice.
Poţi spune multe despre personalitatea cuiva doar știind dacă acesta rezolvă sau ignoră această sarcină zilnică, arată un alt sondaj, realizat de OnePoll, companie specializată în studiul pieţei. Rezultatele sondajului au sugerat că aranjarea patului poate avea un impact pozitiv asupra stilului de viaţă al unei persoane.
Cântărind valoarea lucrurilor mici
Se spune că bucuriile mari sunt de fapt mici bucurii însumate. La fel de bine am putea vedea realizările importante ca o sumă de lucruri mici exersate cu perseverenţă.
Lecţia pe care ne-o predă aranjarea patului este aceea că lucrurile mici contează, spune amiralul McRaven, subliniind că acela care nu face corect lucrurile mici nu va avea capacitatea de a se raporta diferit la problemele cu adevărat importante.
Adevărul este că eșecurile care ne rănesc cel mai adânc sunt cele pe care știm că le puteam evita cu ușurinţă, cele în care lipsa noastră de interes, de concentrare sau de perseverenţă a atârnat greu în balanţă. Nu jelim prea mult (dacă jelim) ocaziile pe care credem că le-am pierdut din cauza unor factori externi, care au puţină legătură cu efortul sau abilităţile noastre. Nu suntem doborâţi de situaţiile în care reușita era la kilometri distanţă de noi, ci de cele în care am trecut milimetric pe lângă ea.
Ceea ce-l strivește pe Lefter Popescu, eroul nuvelei lui Caragiale, nu este faptul că norocul îl ocolește întotdeauna, deși joacă de-o viaţă la loterie, ci faptul că, într-un anumit moment, este „aproape câștigător” al unor sume semnificative, pentru ca, în final, să se descopere sigur perdant – după ce biletele căutate cu o disperare care stârnește compasiunea cititorului sunt declarate câștigătoare, dar „viceversa”, adică fiecare la altă loterie.
Trezitul devreme, minutele de alergare la care visăm în timp ce ne relaxăm pe canapea la un film, jumătatea de oră de lectură care înlocuiește hoinăritul pe reţelele de socializare, mărul pe care îl alegem în detrimentul ispitelor doldora de zahăr sunt toate alegeri mărunte care par să nu conteze prea mult atunci când le facem. Până când un bilanţ de etapă sau unul final ne arată un câștig mai mare decât anticipaserăm sau o pierdere pe care nu ne-o puteam permite.
Dacă nu există lucruri cu adevărat mici și dacă micimea alegerilor noastre se va dovedi într-o zi de o importanţă covârșitoare pentru direcţia în care a curs viaţa noastră, atunci nu există nici scuze credibile pentru a nu ne planifica timpul. Nici chiar atunci când organizarea nu este și nici nu promite să devină prea curând a doua noastră natură.
„Dintre toate cuvintele triste, pronunţate sau scrise, cele mai triste sunt acestea: «S-ar fi putut întâmpla»”, scria poetul american John Greenleaf Whittier. În cele din urmă, poate că tristeţea cea mai adâncă rezidă din realizările, bucuriile și momentele pline de semnificaţie pe care nu le-am lăsat să se întâmple pentru că, în loc să ne tratăm viaţa ca pe un proiect grandios, ne-am mulţumit să o trăim la întâmplare.
Carmen Lăiu este redactor Semnele timpului și ST Network.
