Depresia, cauza principală de îmbolnăvire la nivel mondial

2278

OMS a decis să dedice Ziua Mondială a Sănătăţii de anul acesta depresiei. Specialiştii atrag atenţia că această boală reprezintă o problemă de sănătate publică majoră, inclusiv în România, unde aproape un milion de români suferă de depresie.

În 2015, OMS a estimat că 322 de milioane de persoane au fost diagnosticate cu depresie, ceea ce face ca această afecţiune să devină cauza principală de îmbolnăvire la nivel mondial. Aceasta înseamnă că aproximativ 4% din populaţie se confruntă cu depresia, în Europa fiind înregistrate 40,27 de milioane de cazuri de tulburări depresive. Îngrijorător, dar nu chiar surprinzător, organizaţia a constatat că majoritatea persoanelor cu probleme de acest gen nu primesc îngrijire adecvată. În ţările cu venituri mari, se estimează că 50% dintre persoanele depresive nu primesc tratament, în timp ce în ţările cu venituri mici, procentul se ridică până la 80% și chiar 90%. În parte, acest lucru provine dintr-o lipsă de fonduri, în medie doar 3% din bugetul pentru sănătate al unui guvern fiind cheltuit pe programe care vizează sănătatea mintală.

„Aceste cifre ar trebui luate ca un semnal de alarmă pentru toate ţările, să regândească modul în care abordează sănătatea mintală și să o trateze cu urgenţa pe care o merită”, a declarat Margaret Chan, directorul general OMS. Nicio ţară nu poate rămânea indiferentă, în condiţiile în care depresia nu are graniţe. De exemplu, în S.U.A., un procent estimat de 16,1 milioane de adulţi, adică aproape 7% din populaţie, a avut cel puţin un episod depresiv major în ultimul an, potrivit Institutului Naţional de Sănătate Mintală.

Și România se confruntă cu probleme majore în această privinţă. Datele OMS pentru România menţionează 931.842 de cazuri de depresie (adică 1 din 20 de români) şi 688.815 de cazuri de tulburări anxioase (adică 1 din 27 de români). Din cele 192 de ţări luate în evidenţă de OMS, România se află pe locul 62 în topul ţărilor depresive la nivel mondial, şi pe locul cinci la nivel european.

„Depresia este o tulburare comună în rândul pacienţilor diagnosticaţi cu cancer, fiind de 2-3 ori mai frecventă decât la populaţia generală. Conform statisticilor, cel puţin un pacient din patru este atins de această afecţiune în timpul tratamentului pentru cancer”, se arată într-un comunicat de presă al unei clinici care a realizat un studiu recent pe acest subiect. Amethyst Radiotherapy este una dintre clinicile din România de radioterapie unde au fost incluse, în mod gratuit, şedinţe iniţiale de psihoterapie şi activitate terapeutică în grupurile de suport pentru pacienţi şi familiile lor. Pacientul oncologic este afectat de mai mulţi factori, printre care şocul diagnosticului, teama de moarte, procesul interior transformator care necesită schimbarea multor deprinderi etc. În plus, boala își lasă amprenta și asupra familiei, manifestată prin „relaţionare deficitară la nivel de comunicare, compătimire, neînţelegerea şi neînsuşirea rolului de suport de care bolnavul are nevoie în perioada de recuperare”, se arată în comunicatul de presă.

Potrivit Amethyst, depresia severă, numită şi tulburare depresivă majoră, interferează cu relaţiile personale şi cu activităţile şi responsabilităţile de zi cu zi. „Vrem să reamintim pacienţilor care luptă cu această boală că nu sunt singuri şi că această provocare poate fi una temporară, dacă apelează din timp la suport psihologic. 95% dintre pacienţi aleg să acceseze terapiile psihologice de suport individual şi de grup, iar acestea sunt resimţite ca fiind eficiente într-o proporţie covârşitoare de către pacienţi şi familiile acestora. Pacientele reuşesc să verbalizeze mai deschis şi nuanţat trăirile, în timp ce pacienţii bărbaţi sunt mai reţinuţi în a-şi descrie emoţiile, sentimentele şi traumele”, spune Adina Moraru, psiholog clinician-psihoterapeut la Centrele Amethyst.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate susţine că „deoarece chiar şi simpla consultare a unui medic psihiatru este privită deseori în mod negativ, tulburările psihice şi de comportament sunt subdiagnosticate”. Datele CNAS arată că din totalul de 9,1 milioane de asiguraţi care au beneficiat anul trecut de prescripţii medicale decontate de sistemul asigurărilor sociale de sănătate, doar circa 440.000, adică sub 5%, au avut prescripţii pentru o boală psihică sau neurologică degenerativă. Situaţia este cu atât mai complexă cu cât depresia este principala cauză a îmbolnăvirii și invalidităţii în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani, potrivit unui raport publicat în 2014 de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Era pentru prima dată când OMS publica un raport complet dedicat problemelor de sănătate care-i afectează pe adolescenţi.

„Preferi să spui că ţi-ai rupt piciorul, decât să recunoşti că ai probleme cu capul”, mărturiseşte Monica Saulea, o adolescentă de 18 ani din România, care, din cauza depresiei, a ajuns la terapie intensivă după ce a încercat să se sinucidă. „Lumea nu acordă suficientă atenţie sănătăţii adolescenţilor”, declara atunci medicul Flavia Bustreo, director general adjunct pentru sănătatea femeilor și a copiilor din cadrul OMS. În general, depresia este cauza numărul unu a îmbolnăvirilor la această grupă de vârstă, iar sinuciderea este cea de-a treia cauză a mortalităţii în rândul adolescenţilor.

 

DISTRIBUIE: