O nouă cale de atac în cazul dependenţei de alcool: ocitocina

816

O terapie promiţătoare în tratarea dependenţei de alcool ar putea urma după ce oamenii de știinţă au descoperit că hormonul neuropeptidic ocitocină blochează consumul sporit de alcool la cobaii dependenţi.

Un studiu publicat în prestigiosul jurnal PLOS Biology a arătat că utilizarea sistemului ocitocinei în tratarea dependenţei de alcool ar putea fi o cale nouă de atac în intervenţia pentru tratarea tulburării de consum de alcool.

Administrarea ocitocinei poate reduce consumul și simptomele de sevraj, precum și comportamentul de căutare a drogului asociate consumului de diverse stupefiante, aceasta constituind o abordare farmaceutică promiţătoare pentru tratarea dependenţei de droguri. Înainte de aplicarea acestei abordări și în tratamentul uman, cercetătorii mai trebuie însă să îi deslușească pe deplin mecanismul după care funcţionează la șoarecii de laborator.

Ipoteza de lucru a oamenilor de știinţă în studiul publicat în PLOS Biology a fost că administrarea ocitocinei normalizează modificările maladaptive ale creierului care se formează în timpul dependenţei de alcool și, prin urmare, poate reduce consumul de alcool în cazul cobailor care servesc ca model pentru dependenţa de alcool.

Autorii au analizat efectele ocitocinei asupra consumului de alcool indus de dependenţă și au modificat semnalele neurotransmiţătorului inhibitor GABA în nucleul central al amigdalei – o regiune cerebrală cu rol-cheie în dependenţa de alcool.

Experimentele au demonstrat că administrarea sistematică, intranazală sau chiar direct cerebrală a ocitocinei blochează consumul în exces la cobaii dependenţi de alcool, dar nu și la cobaii normali. Mai mult, ocitocina a blocat semnalul GABA în nucleul central. Cercetătorii au apreciat aceste rezultate ca fiind suficiente pentru a concluziona că ocitocina blochează consumul excesiv de alcool, cel mai probabil prin alterarea mediatorului inhibitor GABA.

O metaanaliză uriașă, care a procesat nu mai puţin de 592 de studii, cumulând 28 de milioane de subiecţi, a scos la iveală cele mai nebănuite concluzii legate de consumul de alcool.

Orice beneficiu al consumului de alcool este depășit de efectele sale nocive, spun autorii acestui studiu efectuat de Institutul pentru Metrica și Evaluarea Sănătăţii, din cadrul Universităţii din Washington. „Studii anterioare au identificat un efect protector al alcoolului în faţa unor afecţiuni, însă noi am descoperit că riscurile combinate asociate consumului de alcool cresc odată cu orice cantitate de alcool”, a declarat dr. Max Griswold, coordonatorul studiului.

În mod deosebit, asocierea dintre consumul de alcool şi riscul de cancer, răniri şi boli infecţioase compensează efectele protectoare faţă de boala cardiacă ischemică în cazul femeilor studiate. „Deşi riscurile asupra sănătăţii asociate cu alcoolul încep prin a fi mici în urma consumului unei singure băuturi pe zi, ele cresc rapid pe măsură ce oamenii beau mai mult”, a precizat Griswold.