De ce slăbeşte consumul de droguri motivaţia

339

Formă de refugiu din realitate, simplă distracţie sau obicei preluat din anturaj, consumul de droguri afectează în profunzime vieţile consumatorilor, care ajung la o degradare fizică şi psihică aproape ireversibilă.

Rutina de zi cu zi a persoanelor care se confruntă cu dependenţa se transformă într-un ţel greu de atins, acestea fiind rupte de realitatea cotidiană; relaţiile cu familia, prietenii şi colegii se schimbă radical, iar activităţile care ofereau cândva satisfacţie necesită acum un efort supraomenesc pentru a fi înfăptuite. Care este cauza?

Consumul de droguri, mai exact utilizarea marijuanei, pare a fi în strânsă legătură cu funcţionarea sistemului motivaţional, noi studii descoperind că nivelul de dopamină din creier (hormonul care influenţează motivaţia) este semnificativ scăzut în cazul consumatorilor.

În special, cei care prezintă un debut precoce al consumului de marijuana (între 12 – 18 ani) sau aceia în cazul cărora s-au instalat abuzul şi dependenţa de drog, însoţite de stări psihotice, au un risc crescut de a experimenta acest colaps motivaţional, care îi împiedică să se implice în muncă sau să-şi urmărească în mod corespunzător interesele cotidiene.

Consumul de droguri este, în general, asociat cu alterarea nivelului de dopamină din creier, ceea ce îi convinge pe specialişti să considere dependenţa un factor important în dezvoltarea unor boli psihice precum schizofrenia, dat fiind faptul că şi aceasta este legată de modificarea nivelului de dopamină, în sens crescător însă.

Mai mult, studii recente corelează adicţiile cu scăderea IQ-ului celor care au deja un fundal propice în această direcţie – un nivel educaţional scăzut şi condiţii precare de viaţă.