Trăind pe timp împrumutat

799

Philip Seymour Hoffman, actor, regizor și om de teatru, a murit la vârsta de 46 de ani, singur în casă, cu un ac înfipt în braţ. Ceea ce pare a fi o supradoză accidentală de droguri l-a despărţit de cea care i-a fost parteneră timp de 15 ani şi cu care avea trei copii, de 11, 8 și 6 ani. Traiul cu dependenţă este un trai pe timp împrumutat, iar dobânda se plătește cu vârf și îndesat.

Abia anul trecut Hoffman a admis public că se luptă de ani de zile cu dependenţa de droguri. Deși nu ar mai fi folosit droguri de mai bine de 10 ani, anul trecut s-a internat într-un centru de reabilitare pentru că începuse să ia din nou heroină și medicamente pe bază de reţetă, scrie BBC.

Încă unul, încă unul

Talentatul actor și regizor, cunoscut pentru filme precum „Scent of a Woman”, „The Big Lebowski”, „Magnolia”, „The Talented Mr. Ripley”, „Almost Famous”, „Moneyball”, „The Hunger Games” și altele, este doar ultimul dintr-un șir de accidente recente, în care preţul plătit pentru dependenţă a fost moartea.

Lista nenorocită a început cu actorul Heath Ledger, care a murit, în 2008, din cauza unei supradoze de pastile, care până la urmă a fost determinată ca fiind accidentală. Ledger era un actor strălucit, dar și un tată cu inima frântă după divorţul de soţia sa. Nu avea decât 28 de ani la momentul morţii.

În octombrie 2013 s-a stins din viaţă tânărul actor din serialul „Glee”, Corey Monteith. Nu avea decât 31 de ani și a murit în urma unui mix de heroină cu alcool. Deși declarase încă din 2011 că se lupta cu dependenţa de droguri de când era adolescent, la 13 ani consumând marijuana și băuturi alcoolice, nimeni nu a putut preveni sfârșitul său. Înainte de a muri, Corey se externase în urma unei șederi la un centru de reabilitare, conform CBS.

Pe 30 noiembrie 2013 a murit actorul Paul Walker, îndrăgit pentru rolul său din seria „Fast and Furious”. Deși încă nu s-a dat publicităţii motivul accidentului rutier care l-a ucis, este clar că mașina în care se afla, un Porsche Carrera GT, mergea cu viteză foarte mare. Walker nu și-a ascuns niciodată dependenţa pentru viteză și chiar declarase că, dacă într-o zi va muri din cauza asta, atunci va muri un om fericit. Dacă șoferul care se afla la volan a murit la impact din cauza traumatismelor, Walker a trăit să simtă și flăcările care au cuprins mașina, conform raportului medico-legal. Un sfârșit cum nu se poate mai nefericit.

În filmul „Wolf of Wall Street” se urmărește o parte din biografia lui Jordan Belfort, fost trader, care s-a îmbogăţit pe căi ilicite. Pe lângă dependenţa de cocaină și medicamente, Belfort era mai mult decât orice dependent de puterea care vine odată cu miliardele de dolari pe care le făcea. Belfort nu a murit, deși cel puţin de două ori a fost foarte aproape, dar a ajuns să își piardă familia, o mare parte din bani și a fost condamnat la închisoare pentru trei ani.

Nu există dependenţă bună

Dependenţa de droguri și alcool, dependenţa de viteză și adrenalină, dependenţa de putere, bani, sex, dependenţa de dragoste, de persoana de lângă tine, toate acestea au un singur lucru în comun, cuvântul „dependenţă”.

Conform HelpGuide, organizaţie nonprofit în colaborare cu Harvard Health Publications, acest cuvânt vine dintr-un termen latinesc care înseamnă „înrobit”, „subjugat”, „legat de ceva”. Ca să înţelegem mai ușor, putem compara adicţia cu o iubire dusă la extrem, unde raţiunea este înlocuită de necesitatea obţinerii unei stări de bine, a unei plăceri.

După nenumăraţi ani de studii asupra dependenţei, influenţa asupra creierului se rezumă la asta: dorinţa după obiectul/persoana adicţiei, pierderea controlului în momentul obţinerii obiectului și continuarea obiceiului în ciuda consecinţelor sale tragice. O dependenţă schimbă creierul prin modificarea felului în care se obţine plăcerea și prin coruperea proceselor de învăţare și motivaţie, scrie HelpGuide.

Iar dacă pentru mulţi ani cercetătorii credeau că doar alcoolul și drogurile puternice pot da dependenţă, tehnologiile de imagistică neuronală au arătat că o serie de activităţi care provoacă plăcere, precum shoppingul, sexul, jocurile de noroc, pot perverti creierul în același mod. Astăzi, dependenţa este considerată o boală cronică care schimbă structura și funcţia creierului.

Luminiţa de la capătul tunelului

Dependenţii nu sunt ca niște zombi, care fac orice pentru droguri, scrie dr. Richard Taite pentru Psychology Today. Există momente când aceștia decid să renunţe și depun un efort supraomenesc să o facă. Atunci când ce au de câștigat dacă renunţă sau ce au de pierdut dacă continuă este ceva mai mare ca plăcerea dată de drog, ei renunţă. Ceea ce înseamnă că, pe de o parte, dependenţa este o alegere.

Cu toate astea, foarte puţini dintre ei reușesc să rămână „curaţi” pentru perioade lungi de timp. Este foarte ușor să cadă pradă vechilor obiceiuri, fără un sistem de suport bine pus la punct, care să le schimbe cu totul mediul și stilul de viaţă, fără oameni cu care să aibă relaţii sănătoase, de iubire, apreciere și sprijin reciproc, care, la rândul lor, trăiesc în medii sănătoase.

Să fii dependent este foarte ușor. Obiectul plăcerii, fie drog, alcool, ţigări, jocuri de noroc, sex etc. este la un click distanţă. De aceea, trebuie în primul rând să evităm oportunitatea de a face această alegere. În viaţă întotdeauna apar oportunităţi, uși care se deschid și care repede se închid. Dacă nu intrăm pe ușă, oportunitatea aceea se poate să fi dispărut pentru totdeauna. Dar nu toate ușile deschid drumuri pe care am vrea să le urmăm, unele deschid doar capcane în care să cădem.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.