Locul României pe harta internaţională a drogurilor

214

Cantitatea de droguri consumate în România s-a dublat faţă de anul 2007, se arată în Raportul Naţional Privind Situaţia Drogurilor 2011, publicat marţi de Agenţia Naţională Antidrog (ANA), informează HotNews.

Comparaţia cu datele din 2007 indică o creștere a consumului în rândul populaţiei de 15- 64 de ani de la 1,7% (2007) la 4,3% (2010). Ȋn România anului 2010, 4,3% din segmentul de populaţie de 15 – 64 de ani consumase, cel puţin o dată în viaţă, un drog legal sau ilegal.

Noutatea principală a raportului este introducerea statisticilor privind etnobotanicele, substanţe cu proprietăţi psihoactive (SNPP), care au ajuns la o prevalenţă îngrijorătoare de 1,9%. Dintre drogurile ilegale, cel mai consumat este canabisul (1,6%), urmat de ecstasy (0,7%), heroina (0,3 %) şi cocaina (0,3%).

Cea mai mică vârstă raportată pentru debutul în canabis a fost de 14 ani, media de debut fiind de 22 de ani. Femeile preferă sedativele şi metadona, iar bărbaţii rămân fideli etnobotanicelor, canabisului, pastilelor de ecstasy şi cocainei.

Potrivit directorului ANA, chestorul Sorin Popa, „în ultimii ani se constată un transfer al consumatorilor de heroină pe etnobotanice". Explicaţiile ar fi preţul mult mai mic şi accesibilitatea mult mai mare a substanţelor psihotrope, scrie Adevărul.

Etnobotanicele sau „drogurile legale" provin în principal din China, dar există importuri şi din Germania și Anglia. Substanţele sunt introduse în România în principal prin intermediul societăţilor de curierat rapid. Distribuitorii le achiziţionează la un preţ relativ mic, de aproximativ 2 euro/gram şi le vând la preţuri de pânâ la 22 euro/gram, precizează raportul Agenţiei, potrivit HotNews.

Raport confirmă că Romania nu este o ţară sursă pentru traficul de droguri, deoarece nu au fost descopertite laboratoare active de fabricat droguri, iar cele câteva culturi de canabis descoperite au fost doar în cantităţi de consum personal. România rămâne totuși una dintre ţările de tranzit din ramura nordică a rutei Balcanice, pentru traficul internaţional de heroină.

Conform raportului, există posibilitatea ca România să fie inclusă și într-o altă rută de tranzit a heroinei din Afganistan spre ţările occidentale, alături de Turkmenistan, Uzbekistan, Kazahstan, Rusia şi Ucraina. Concret, din depozitele constituite în Ucraina, heroina pleacă spre Europa Occidentală pe trei rute: prin Polonia, prin Ungaria şi prin România.

În plus, portul Constanţa este portiţa de intrare a drogurilor făcute de traficanţii sud-americani care folosesc ruta maritimă pentru transportul unor cantităţi însemnate de cocaină spre Europa.

(Foto: Dreamstime)