Astăzi, 11 martie 2020, se împlinesc exact 2 luni de când autorităţile chineze au confirmat primul deces provocat de noul coronavirus. Ceea ce părea în ianuarie doar o epidemie localizată la regiunea chineză Wuhan s-a transformat astăzi în pandemie. Până la această dată au fost infectate 125.000 de persoane, mai mult de 4.600 au murit, iar 67.000 s-au vindecat.
Pentru a ne proteja eficient, este nevoie să ne informăm cât mai exact și să luăm cele mai bune măsuri de prevenire.
Ce este noul coronavirus COVID-19?
Este un virus izolat pentru prima dată în China, în decembrie 2019, din aceeași familie cu virusul SARS (Sindromul acut respirator sever) – de aici și nomenclatura SARS COVID-19. Este o tulpină nouă de coronavirus, care nu a mai fost până în prezent izolată la om.
Cum se răspândește?
– pe cale respiratorie, prin picăturile de secreţie nazofaringiană (picături Flugge), produse când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește.
– prin contact direct sau indirect cu secreţiile nazofaringiene de la o persoană infectată depuse pe mâini sau pe suprafeţe, în cazul în care sunt atinse cu mâna ochii, nasul sau gura;
– prin contact direct cu sânge, materii fecale, urină, salivă, spermă de la o persoană infectată.
– picăturile de secreţie nazofaringiană pot infecta persoane aflate la 1 metru distanţă. În aer virusul trăiește maximum 30 de minute, iar pe suprafeţe până la 4 zile.
Care este perioada de incubaţie?
Perioada de incubaţie este de 1-14 zile, cu o medie de 5 zile.
Care sunt simptomele?
Spectrul de simptome include manifestări caracteristice stărilor gripale (febră, mialgii, tuse, dureri în gât, dureri de cap, congestie nazală, stare de rău general).
În cazurile severe, apare o pneumonie atipică severă, cu febră peste 38 de grade Celsius, tahipnee ( >30 de respiraţii pe minut), cianoză (tegumente vineţii) și sindrom de detresă respiratorie acută (SDRA) – o formă de insuficienţă respiratorie acută, foarte gravă.
Cum evit riscul infectării?
Pe scurt, prin evitarea pe cât posibil a interacţiunilor interumane apropiate și prin igienă personală riguroasă.
Iată câteva recomandări:
– evitaţi zonele aglomerate, de tipul adunărilor publice, magazinelor, cozilor, zonelor de trafic intens, zonelor de recreere;
– OMS recomandă să păstraţi o distanţă de cel puţin 1 metru faţă de celelalte persoane pe care le întâlniţi și evitaţi pe cât posibil contactul direct cu persoanele care prezintă simptome de gripă;
– limitaţi la maximum orice contact direct cu alte persoane, de tipul strângerii mâinilor, îmbrăţișărilor, sărutării obrajilor sau a mâinilor, atingerii feţelor cu mâinile;
– evitaţi contactul cu suprafeţele care sunt atinse în mod frecvent și de alte persoane, precum: balustrade, clanţe, mânere, butoane de lift sau de acces. În cazul în care sunteţi totuși nevoiţi să atingeţi aceste suprafeţe, protejaţi-vă folosind șerveţele de unică folosinţă sau spălaţi-vă imediat pe mâini;
– după folosirea transportului în comun, spălaţi-vă pe mâini înaintea atingerii feţei. Pe cât posibil, se recomandă folosirea modalităţilor alternative de deplasare, pentru a minimiza contactul cu alte persoane;
– limitaţi folosirea bancnotelor și a monedelor, optând pentru plăţi cu cardul/telefonul sau plăţi online;
– optaţi pentru munca de acasă, în măsura în care aveţi această posibilitate oferită de angajator.
Cum trebuie să ne spălăm pe mâini?
– spălaţi-vă pe mâini cu apă și săpun, acoperind ambele feţe ale mâinilor în totalitate, minimum 20 de secunde, după orice contact cu o suprafaţă potenţial contaminată;
– pentru ștergerea mâinilor, folosiţi de preferat prosoape de hârtie;
– dacă nu aveţi la îndemână apă și săpun, folosiţi soluţii dezinfectante pe bază de alcool (minimum 60% concentraţie);
– dacă strănutaţi sau tușiţi, acoperiţi-vă gura și nasul cu un șerveţel de unică folosinţă, apoi aruncaţi-l imediat la coșul de gunoi. Spălaţi-vă pe mâini imediat după ce aţi tușit sau strănutat în palme.
Ar trebui să port mască?
Folosiţi masca de protecţie doar în cazul în care aveţi simptome de gripă sau răceală, pentru a-i proteja pe ceilalţi. Masca de protecţie trebuie să acopere complet nasul și gura persoanei care o poartă.
Care sunt cele mai expuse persoane la risc?
Persoanele cele mai vulnerabile în cazul infectării sunt vârstnicii cu multiple afecţiuni asociate (ex: diabet zaharat, boli pulmonare cronice, boli cardiovasculare, cancer). Cel mai important factor de risc este fumatul.
Ce e de făcut dacă un membru al familiei are simptome?
Dacă un membru al familiei prezintă tuse, febră sau dificultăţi respiratorii nu mergeţi direct la spital, anunţaţi medicul de familie, Direcţia de Sănătate Publică din judeţul dumneavoastră sau sunaţi la 112 și așteptaţi preluarea de către un echipaj medical specializat.
Dacă suntem nevoiţi să călătorim, ce măsuri de precauţie să ne luăm?
În cazurile în care doriţi să părăsiţi ţara, Ministerul Afacerilor Externe recomandă să vă informaţi din timp cu privire la măsurile de tip carantină instituţionalizată sau autoizolare dispuse de autorităţile din ţara de destinaţie/tranzit.
Cum ne asigurăm că nu transmitem mai departe virusul (membrilor familiei), în cazul în care suntem infectaţi și încă nu știm?
În cazul în care prezentaţi simptome (tuse, febră, dificultăţi respiratorii) purtaţi mască de protecţie, evitaţi contactul direct cu membrii familiei. Nu beţi lichide din aceeași sticlă/pahar cu alte persoane și nu folosiţi aceleași tacâmuri.
Dacă aţi intrat în contact cu o persoană infectată și vă aflaţi în carantină la domiciliu, chiar dacă nu prezentaţi simptome, evitaţi orice contact cu cei din jur. Persoanele pot transmite virusul și în absenţa simptomelor.
Poate o femeie însărcinată să dea virusul copilului nenăscut? E sigur să alăptezi un copil dacă ai coronavirus?
Având în vedere că este un virus nou, nu se cunosc încă date privitoare la transmiterea materno-fetală. Știm însă că există până în prezent extrem de puţine cazuri de infectare a copiilor. Din experienţa medicală cu alte virusuri respiratorii, OMS recomandă continuarea alăptării copiilor.
Ar trebui să îmi fac rezerve de hrană?
Este indicat să faceţi rezerve de hrană săptămânale, astfel încât să limitaţi drumurile la supermarket sau alte centre comerciale aglomerate.
Bogdan Popa este medic specialist medicina internă și gastroenterologie.
