Ce trucuri foloseşte marketingul pentru a ne convinge să slăbim nesănătos

157

România nu stă deloc bine la capitolul obezitate. Un studiu recent al Comisiei Europene ne plasează pe locul al treilea din Europa, după britanici şi maltezi, la numărul persoanelor supraponderale şi obeze. Însă în afară de cauzele obişnuite, şi marketingul are partea lui de vină.

Medicii atrag atenţia că alimentatia nesănătoasă poate duce şi la apariţia cancerului. Nici la acest capitol România nu stă tocmai bine în statistici. Ţara noastră ocupă primele locuri în Europa la numărul bolnavilor de cancer colo-rectal.

Într-un interviu pentru Adevărul.ro, medicul nutriţionist Lygia Alexandrescu enumeră câteva cauze ale obezităţii românilor: alimentaţia fast food tot mai des consumată, nivelul scăzut de trai care ne determină să cumpărăm alimente ieftine şi săţioase, dar mai puţin sănătoase, neglijenţa părinţilor în a alege o alimentaţie potrivită pentru copiii lor şi nerăbdarea /lipsa perseverenţei în timpul unei diete, care determină îngrăşarea la puţin timp şi chiar cu un număr mai mare de kilograme.

Dincolo de efortul personal, publicitatea s-a folosit de câteva trucuri pentru a ne face să credem câteva lucruri, contestate cu vehemenţă de lumea medicală de astăzi. Printre acestea, fumatul care taie pofta de mâncare sau zahărul care dă energie.

În urmă cu 84 de ani (în 1929), o reclamă adresată femeilor care ţin la siluetă promova ţigările Lucky Strike pentru reducerea apetitului. Ideea a fost dublată de apariţia ţigărilor slim (subţiri), special pentru a „se potrivi" cu trupul subţire al femeilor. Efectul de slăbit al ţigărilor nu a fost demonstrat, dar consecinţele asupra sănătăţii (precum bolile respiratorii, bolile cardiovasculare, infarctul, accidentul vascular cerebral şi mai multe tipuri de cancer) au fost.

În anii 70, o reclamă ce apărea în revistele pentru femei declara că cine doreşte să slăbească trebuie să mănânce zahăr. „Când ţi-e foame înseamnă, de obicei, că nivelul tău de energie este la pământ. Dacă mănânci ceva cu zahăr, îţi ridici rapid nivelul energetic". O linguriţă cu zahăr conţine doar 18 calorii, „care înseamnă numai energie", susţineau producătorii. Consecinţele care nu au fost menţionate de reclamă sunt creşterea apetitului, o stare persistentă de oboseală şi, în timp, îngrăşare. În plus, fluctuaţiile rapide de glucoză afectează pancreasul.

O altă reclamă, apărută în 1977, promova mitul că legumele proaspete sunt bune pentru iepuri, nu pentru femeile care vor să slăbească. „Ce, eu sunt iepure, să mănânc salată şi morcovi?". Mentalitatea s-a păstrat şi astăzi, când se crede că legumele şi zarzavaturile nu vor fi niciodată la fel de săţioase ca grăsimile şi carnea.

La modul general, reclamele reuşesc trei lucruri în ceea ce priveşte dieta şi nu numai. Primul este să convingă că un anumit produs face cu adevărat ceea ce promite (slăbire, tonifiere, menţinere etc). Gustul amar al ineficienţei demonstrate empiric nu întârzie să apară însă.

Al doilea este autoritatea specialiştilor care apar în aceste reclame (sau a celebrităţilor care recomandă produsul). De multe ori, cei care apar în reclame nu sunt specialişti de drept, alte ori cei care le recomandă nu o fac din convingere, ci motivaţi financiar de firmele producătoare (cum a fost cazul companiei Pfizer, care a mituit medici pentru a-i fi recomandate produsele).

Al treilea truc este folosirea de cifre şi cuvinte care ar trebui să fie convingătoare, dar în realitate sunt înşelătoare. „Degresat", „light", „dietetic" sau „natural" sunt de multe ori doar capcane pentru cei care nu citesc eticheta produselor. În realitate, produsele promovate ca sănătoase nu fac ceea ce promit sau încurajează la un consum mai mare, tocmai pentru că „este sănătos".