Tribul cu inimi sănătoase, o lecţie pentru lumea „civilizată”

1081

Membrii unui trib din America de Sud, cu un stil de viaţă foarte activ, au cele mai sănătoase artere coronariene dintre toate populaţiile studiate. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de o echipă de cercetători din Statele Unite și publicat recent în jurnalul medical The Lancet.

Cercetătorul american Hillard Kaplan, profesor la Universitatea New Mexico, a declarat că studiul pe care l-a condus demonstrează că populaţiile indigene din America de Sud au cel mai scăzut risc de ateroscleroză coronariană dintre toate populaţiile studiate până acum. „Stilul lor de viaţă sugerează că o dietă săracă în grăsimi saturate și bogată în carbohidraţi neprocesaţi cu un conţinut ridicat de fibre, alături de vânat și pește, absenţa fumatului și activităţile fizice susţinute pe tot parcursul zilei pot ajuta la prevenirea întăririi arterelor coronare”, a explicat Kaplan, citat de The Guardian.

Este vorba de populaţia Tsimane, care trăiește în jungla amazoniană din Bolivia. „Acesta nu pare să ofere viaţa pentru care ar opta prea multă lume. Colibele de stuf în care aceștia trăiesc nu au electricitate sau facilităţi moderne”, comentează cotidianul britanic. În plus, populaţia respectivă își petrece cea mai mare parte a zilei vânând, pescuind, cultivând și adunând fructe și nuci. Pentru cercetători acest stil de viaţă reprezintă o sursă de inspiraţie, în condiţiile în care dieta populaţiei Tsimane constă, în mare parte, în carbohidraţi neprocesaţi, bogaţi în fibre, precum orez, banane plantain, manioc, porumb, nuci și fructe. Proteinele, din carne animală, alcătuiesc 14% din alimentaţie, aproximativ același procent ocupându-l și grăsimile și zahărul. În schimb, dieta este bogată în carbohidraţi nerafinaţi (72%).

Oamenii de știinţă au observat, în urma testării a sute de bărbaţi și femei din cadrul acestui grup (este vorba de 85 de sate, cu tomografii computerizate și scanări cu raze X în cazul a 705 adulţi cu vârste cuprinse în 40 și 94 de ani), că stilul de viaţă preindustrial pe care îl au este responsabil de buna funcţionare a inimii. Aproape 9 din 10 persoane aveau arterele curate și nu prezentau nici un risc de boli de inimă. Această stare aproape perfectă a sănătăţii nu este specifică doar generaţiei tinere. Chiar și la vârste înaintate, majoritatea este caracterizată de o stare uimitor de bună de sănătate. Mai concret, circa două treimi dintre membrii populaţiei Tsimane cu vârste peste 75 de ani nu au aproape niciun risc de boli de inimă și doar 8% aveau un risc moderat spre mare. În plus, o persoană în vârstă de 80 de ani are arterele asemănătoare cu cele ale unui american de circa 50 de ani.

Aceasta poate fi și o consecinţă a faptului că bărbaţii își petrec, în medie, 6-7 ore pe zi cu diverse activităţi fizice, în timp ce femeile sunt active 4-6 ore. Totuși, cercetătorii nu pot spune încă dacă stilul de viaţă activ sau dieta este cea mai importantă componentă a stării de sănătate. Totuși, „renunţarea la alimentaţia și stilul de viaţă pentru subzistenţă poate fi catalogată drept un nou factor de risc pentru îmbătrânirea vasculară”, susţin realizatorii studiului.

Potrivit profesorului Nilesh Samani, director medical la British Heart Foundation, „există unele lucruri pe care le putem învăţa din acest studiu”, chiar dacă ar putea fi imposibil pentru populaţia din zonele industrializate să copieze stilul de viaţă al comunităţii Tsimane. „Acest studiu sugerează că ateroscleroza coronariana ar putea fi evitată dacă oamenii ar adopta o serie de elemente ale stilului de viaţă Tsimane, cum ar fi păstrarea colesterolului, a tensiunii arteriale și a zahărului din sânge la nivele scăzute, evitarea fumatului și multă activitate fizică”, a spus și  Gregory Thomas de la Long Beach Memorial Medical Centre din Statele Unite.

Tsimane este doar unul dintre triburile care pot constitui o sursă importantă de inspiraţie pentru lumea civilizată. Cu mai mulţi ani în urmă, lumea era fascinată de poveștile populaţiei Hunza, situată într-o mică vale muntoasă din Pakistan. Hrana acestei populaţii se compune în mare parte din grâne, legume cu frunze verzi, cartofi, mazăre, fasole, lapte proaspăt, fructe proaspete, dar și fructe uscate la soare. După studiul a mai multor persoane cu vârste cuprinse între 90 și 110 ani, s-a constatat ca acestea aveau o presiune arterială normală, un nivel de colesterol și o electrocardiogramă normală. Mai mult, nu s-au înregistrat cazuri de îmbolnăviri de cancer, boli de inimă sau diabet. În 1963, o echipă medicală franceză a mers într-o expediţie în Hunza şi au stabilit că speranţa medie de viaţă era de 120 de ani.

Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în Europa, în pofida îmbunătăţirii situaţiei în multe ţări, așa cum arată un studiu publicat în revista European Heart Journal. Bolile cardiovasculare, care pot duce la stop cardiac și la accidente vasculare cerebrale, reprezintă cauza morţii a circa 4 milioane de persoane pe an în Europa, adică a peste o jumătate din totalul deceselor înregistrate. În această privinţă, România este în top, în condiţiile în care aproape jumătate dintre români suferă de hipertensiune. „Apariţia hipertensiunii arteriale este, în majoritatea cazurilor, declanșată de factorii dependenţi de stilul de viaţă, care pot fi modificaţi”, susţin cardiologii care au participat la studiul efectuat asupra populaţiei românești. Cu alte cuvinte, triburile ceva mai puţin civilizate rămân o sursă de inspiraţie pentru cei care vor să se bucure nu doar de sănătate, ci și de viaţă.