Europa, sub ameninţarea unei epidemii de obezitate

307

O combinaţie „letală" a condus la răspândirea problemelor de greutate, în rândul europenilor, pe o scară atât de largă, încât a fi supraponderal sau obez ar putea deveni „noua normă" pe teritoriul Europei, avertizează specialiștii de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

„Percepţia noastră legată de ceea ce e normal s-a schimbat; a fi supraponderal este acum mai mult normal decât neobișnuit. Nu trebuie să lăsăm încă o generaţie să crească cu obezitatea ca nou standard”, a declarat directorul regional al OMS, Zsuzsanna Jakab, citată de Reuters.

Potrivit datelor OMS, mai mult de un sfert dintre copiii de 13 ani din Europa sunt supraponderali sau obezi. De asemenea, statisticile arată că în Irlanda, Spania, Grecia și Portugalia au fost înregistrate cele mai mari rate ale obezităţii în rândul copiilor de 11 ani. În total, circa 33% dintre copiii europeni din această categorie de vârstă suferă de probleme cauzate de greutatea în exces.

„Copiii supraponderali și obezi sunt susceptibili de a rămâne obezi și la vârstă adultă și au un risc mai mare de a dezvolta de la o vârstă tânără boli netransmisibile, cum ar fi diabetul și bolile cardiovasculare”, avertizau specialiștii OMS. Mai exact, 60% dintre cei care dezvoltă probleme de greutate înainte de pubertate, riscă să se lupte cu kilogramele în plus și mai târziu.

Anul trecut, Biroul European al OMS avertiza că „în absenţa unor măsuri, prevalenţa excesului ponderal va putea atinge 90% din populaţia unor ţări, în perspectiva anilor 2030″.

De unde pornește problema?

În spatele epidemiei de obezitate care ameninţă Europa se ascunde o combinaţie „mortală” între doi factori, susţine Zsuzsanna Jakab. Unul dintre aceștia este „cultura care promovează alimente ieftine, convenabile, bogate în grăsimi, sare și zahăr”, a declarat experta, citată de The Guardian.

Un studiu recent arăta că este, într-adevăr, mai scump să mănânci sănătos, cu aproximativ 5 lei de persoană pe zi. Însă costul unei diete corespunzătoare este mult mai mic, în comparaţie cu preţul pe care l-am avea de plătit dacă am suferi de afecţiuni cauzate de o dietă nesănătoasă, punctau autorii.

Cel de-al doilea factor care compune combinaţia „letală” este stilul de viaţă sedentar, adaugă Zsuzsanna Jakab. „Inactivitatea fizică este al patrulea factor de risc important pentru mortalitatea globală”, potrivit datelor OMS. Nu mai puţin de 3,2 milioane de oameni din întreaga lume mor în fiecare an din cauza stilului de viaţă sedentar. Specialiștii le recomandă adolescenţilor și copiilor să facă mișcare o oră pe zi, iar adulţilor, circa 150 de minute de sport pe săptămână. Cifrele arată însă că o parte însemnată dintre copii și adulţi nu fac suficientă mișcare.

„Activitatea fizică și alegerile alimentare sănătoase ar trebui să fie luate foarte în serios în toate mediile — școli, spitale, orașe sau locuri de muncă. La fel ca și industria alimentară, sectorul urban de planificare poate face o diferenţă, a declarat expertul în nutriţie al OMS, Joao Breda, citat de Reuters.

Ce e de făcut?

OMS încurajează implicarea guvernanţilor, dar și a societăţii în reducerea dimensiunii pe care a luat-o problema obezităţii și a supraponderabilităţii. Printre măsurile pe care le propun se numără sprijinirea locuitorilor în adoptarea unui stil de viaţă activ. Acest lucru poate fi realizat, de exemplu, prin amenajarea unor spaţii în siguranţă, dedicate sportului pentru elevi și studenţi, dar și pentru locuitorii din regiune sau prin încurajarea activităţii fizice la locul de muncă. Totodată, ei propun reducerea preţurilor la alimentele sănătoase, pentru a promova consumul acestor produse.

În ultimul raport, ei oferă ca exemplu anumite regiuni europene care au reușit să se ferească de epidemia de obezitate. Printre acestea se numără câteva ţări scandinave și Franţa, zone unde au fost introduse politici care să prevină riscul populaţiei de a dezvolta probleme de greutate. Măsurile adoptate includ metode de promovare a sportului și activităţii fizice, încurajarea consumului de alimente sănătoase proaspete în școli, reglementări în publicitate sau introducerea unor taxe pentru anumite tipuri de alimente.

Starea obezităţii în România

Datele OMS din 2008 arată că jumătate dintre românii de peste 20 de ani sunt supraponderali, iar 19% sunt obezi. În ceea ce privește copiii, datele din 2009/2010 arată că 33% dintre băieţii de 11 ani și 19% dintre fetiţele de aceeași vârstă au probleme de greutate.

România ocupă locul al treilea în topul ţărilor UE în ceea ce privește numărul de persoane obeze, potrivit unui studiu realizat de Comisia Europeană, scrie Antena 3.

Iar în ceea ce privește consumul de alimente sănătoase, ne aflăm pe poziţia 51 în clasamentul ţărilor cu cele mai sănătoase obiceiuri alimentare. România se află la egalitate cu ţări precum Uruguay, Peru, Lituania, Iordania și Tunisia. Primul loc al clasamentului a fost ocupat de Olanda, însă această poziţie fruntașă în topul ţărilor cu cele mai sănătoase diete nu înlătură pericolul obezităţii din regiune. Circa 19% dintre olandezi se luptă cu problema greutăţii excesive, scriu autorii. Studiul a fost realizat de Organizaţia Oxfam America și a cuprins 125 de ţări.