Studiu: Cum putem slăbi fără riscuri pentru inimă?

814

În timp ce epidemia de obezitate le dă mari bătăi de cap chiar și specialiștilor, unii încearcă tot genul de soluţii miraculoase, ignorând efectele negative pe care dietele drastice, sărace în elemente nutritive, le exercită asupra organismului uman. Din nefericire, inima pare să fie cea mai expusă modului nesănătos și agresiv în care este conceput un regim de slăbire.

„Există o cantitate mare de informaţii eronate legate de dietele restrictive, printre care se numără consumul de pastile cu antioxidanţi, sucuri de fructe și regimurile fără gluten”, a declarat dr. Andrew Freeman, director pentru sănătate și prevenire a bolilor cardiovasculare din cadrul departamentului de cardiologie de la National Jewish Health, din Denver, autorul principal al unui studiu care a urmărit să afle ce tip de dietă este potrivit pentru ca inima să nu fie afectată. Pentru aceasta, echipa de medici condusă de Freeman a examinat rezultatele mai multor cercetări realizate anterior.

În acord cu aceste descoperiri, cercetătorii au concluzionat că pentru eficienţa unor diete de slăbire fără repercusiuni asupra organismului, implicit asupra inimii, este nevoie de identificarea unui regim cât mai apropiat de nevoile corpului. Dovezile sugerate de aceste studii arată că regimul ideal pentru starea de sănătate a cordului cuprinde fructe, legume și cereale integrale.

Cu alte cuvinte, o dietă corectă, nu doar că poate duce la obţinerea unei siluete perfecte, ci și la întărirea inimii. „Despre unele modele alimentare s-a demonstrat clar că reduc riscul de apariţie a numeroase afecţiuni cronice, precum bolile coronariene”, susţine Freeman în cadrul unui comunicat. „Se remarcă un consens din ce în ce mai evident conform căruia o dietă bazată în mod predominant pe plante, cu accent pe vegetale cu frunze verzi, cereale integrale, legume și fructe, este cea care aduce cele mai importante beneficii asupra sănătăţii”, a adăugat expertul.

Alături de grupele de alimente menţionate, nucile consumate cu moderaţie, uleiul extravirgin și carnea slabă pot face și ele parte dintr-un regim sănătos, menţionează Freeman și colegii săi în publicaţia de specialitate Journal of the American College of Cardiology.

De asemenea, cercetătorii recomandă, în vederea evitării creșterii nivelului de colesterol din sânge, adică unul dintre factorii de risc pentru bolile de inimă, renunţarea la ouă sau limitarea consumului acestora, dar și al unor grăsimi precum uleiul de cocos sau de palmier. Aceste genuri de uleiuri sunt la modă, dar nu există date care să sugereze că sunt sănătoase pentru a fi utilizate consecvent, spun cercetătorii. De asemenea, uleiul de măsline are beneficii dovedite, dar ar trebui să fie consumat cu moderaţie, deoarece este bogat în calorii.

Cercetătorii au insistat pe ideea echilibrului în construirea planului de mese. Unii oameni pot recurge la abordări care la prima vedere par să fie sănătoase, însă cu efecte negative în timp. De exemplu, dieta cu sucuri este mai puţin sănătoasă pentru inimă în comparaţie cu aportul de fructe și legume mâncate în stare naturală deoarece există riscul de a consuma prea multe calorii. Însă chiar și sucurile pot avea un efect pozitiv în cazul celor care nu introduc în alimentaţie suficiente fructe și legume. „Problema cu aceste sucuri constă în faptul că multe persoane care le consumă au tendinţa de a ingera mai multe calorii din zaharuri adăugate (fructe, iaurt, lapte) decât realizează”, a spus Daniel Rader de la Perelman School of Medicine din cadrul Universităţii din Pennsylvania.

„Dietele dezechilibrate care se bazează preponderent pe carne sau cele care restricţionează prea mult aportul caloric ar trebui evitate”, a declarat și Samantha Heller, nutriţionist la Universitatea din New York. „Ar fi mai benefic pentru sănătate dacă am apela mai puţin la alimente care provin din regnul animal, cum ar fi șunca, carnea de vită, brânza, untul și carnea de porc, și dacă am mânca mult mai multe alimente vegetale”, a concluzionat Heller.

Nu este pentru prima dată când cercetătorii ajung la concuzia că alimentaţia este primul pas pentru prevenirea problemelor de inimă. „Credem că dieta este mai bună decât un medicament”, pentru că nu are efecte secundare, a spus și doctorul Ramon Estruch de la Spitalul Clinic din Barcelona, în urma unui studiu efectuat în Spania de-a lungul a 5 ani, implicând 7.500 de persoane, demonstrând că aceia care au avut o alimentaţie mediteraneeană au avut o inimă mai sănătoasă.

Și alţi specialiști au ajuns la concluzia că o dietă bazată pe carbohidraţi sănătoşi oferă şanse mai mari de a slăbi decât dietele cu grăsimi puţine sau cu carbohidraţi puţini. Cei care au apelat la peşte, fructe, legume, nuci şi cereale integrale au beneficiat de un nivel mai sănătos al colesterolului şi de îmbunătăţirea mai multor markeri ce indică un risc mai scăzut de a suferi de afecţiuni cardiace şi de diabet.

Totuși, chiar și alimentele care sunt sănătoase trebuie consumate în mod echilibrat, iar cei care vor să slăbească trebuie să fie atenţi la aportul caloric. Un deficit energetic este asociat cu anumite adaptări metabolice, printre care reducerea consumului energetic de repaus (rata metabolismului bazal) care acţionează pentru a conserva energia și pentru a minimiza scăderea greutăţii corporale.

Practic, un regim echilibrat, corect din punct de vedere nutritiv, este mai util decât unul drastic. Aceasta o demonstrează și un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Statului Pennsylvania, Departamentul de Chineziologie. Oamenii de știinţă au împărţit subiecţii în trei categorii, în baza unor deficite energetice diferite: 850 kcal/zi, 418 kcal/zi și 57 kcal/zi. Primul grup a scăzut în medie cu 3,6 kg, iar grupul al doilea doar cu 2,7 kg. Însă, din punctul de vedere al compoziţiei, cei din al doilea grup au pierdut mai multă grăsime (2,6 kg), spre deosebire de 2,2 kg ale celor care au avut un deficit caloric mult mai drastic. Spus în alte cuvinte, nerăbdarea de a slăbi repede, printr-o alimentaţie săracă, poate avea consecinţe neașteptate pe termen lung, pe lângă chinul indus pentru a face faţă senzaţiei de foame.