În România anului 2015, piaţa suplimentelor alimentare se apropia de 500 de milioane de euro. În 2023, a ajuns spre 1,3-1,4 miliarde, adică o medie anuală de 70-80 de euro per locuitor. Tendinţa este similară pe toate continentele, estimându-se că piaţa globală a suplimentelor alimentare va ajunge în 2030 la peste 327 de miliarde de dolari (Grand View Research 2023). Sunt însă aceste sume fabuloase justificate de beneficiile oferite de suplimente?
Organizaţii profesionale, personalităţi din lumea medicală și cercetători sunt mai degrabă rezervaţi, dacă nu chiar critică aspru fenomenul. De exemplu, Pieter Cohen, medic și cadru didactic la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Harvard, publica un editorial al cărui titlu vorbește de la sine: „Paradoxul suplimentelor. Beneficii neglijabile, consum robust” (Cohen 2016).
Într-o declaraţie frapantă, profesorul australian Michael Gannon, în calitate de președinte al Asociaţiei Medicale Australiene, afirma în 2017 că suplimentele alimentare de cele mai multe ori doar produc o urină foarte scumpă – „lucrul de care aveţi nevoie este o alimentaţie bună” (Forster 2017). Asemenea afirmaţii se bazează pe o serie de studii care, contrar așteptărilor iniţiale, au infirmat existenţa unor beneficii ale suplimentelor alimentare și ale produselor multivitaminice pentru populaţia generală (deși unele suplimente le pot fi utile persoanelor cu anumite particularităţi și aflate în anumite circumstanţe).
Suplimente contra alimente
În 2012, un grup de cercetători din Serbia a analizat studiile clinice randomizate de până atunci care comparaseră suplimentele alimentare antioxidante (betacarotenul – precursorul natural al vitaminei E –, vitamina A, vitamina C, vitamina E și seleniul – un element chimic despre ale cărui beneficii s-au publicat mii de pagini de articole știinţifice) cu placebo sau cu absenţa oricărei intervenţii (Bjelakovic, Nikolova et al. 2012).
Analiza a reunit 78 de studii randomizate, cu un total de 296 707 participanţi. Analizând datele din cele 56 de studii de calitate metodologică mai bună (cu un risc de eroare sistematică – numită în jargonul tehnic bias – mai mic), utilizarea suplimentelor antioxidante s-a asociat cu o mortalitate semnificativ crescută (12,9% faţă de 10,6%). Efecte semnificative asupra mortalităţii au fost observate pentru betacaroten (13,8% versus 11,1%) și vitamina E (12% versus 10,3%). În cazul vitaminei A, al vitaminei C și al seleniului, diferenţele de mortalitate nu au fost semnificative statistic (ar putea fi ușor observate din pură întâmplare), însă și în aceste cazuri decesele au fost ceva mai multe (în procente) la pacienţii care au consumat suplimente decât la cei care nu le-au consumat.
Asemenea date sunt în contrast cu rezultatele numeroaselor studii care indică în schimb beneficii multiple pentru sănătate în cazul consumului regulat de fructe și legume, inclusiv o reducere (cu circa 5-10%) a riscului de mortalitate din orice cauză (Wang, Ouyang et al. 2014; Nguyen, Bauman et al. 2016; He, Nowson et al. 2007). Acest lucru are sens din punct de vedere știinţific, pentru că, de exemplu, în cazul cancerului, ca și al altor afecţiuni, adesea sunt afectate sau implicate multiple căi de semnalizare celulară, iar un amestec bogat, format din zeci și sute de substanţe din plante, are șanse mult mai mari de a influenţa acele multiple căi decât câteva substanţe izolate și administrate sub forma suplimentelor alimentare (și, în plus, se speculează că aceste multiple substanţe acţionează sinergic, adică producând un efect mai mare decât suma efectelor individuale [Kapinova, Stefanicka et al. 2017]). De aceea, ori de câte ori este posibil, ar fi de preferat să obţinem nutrienţii din alimente sănătoase, și nu pe cale artificială, din suplimente alimentare.
De altfel, în Uniunea Europeană, directiva care reglementează punerea pe piaţă a suplimentelor alimentare impune obligaţia includerii pe eticheta lor a unei declaraţii conform căreia „suplimentele alimentare nu ar trebui utilizate ca înlocuitori ai unei alimentaţii variate” (Directive 2002). O alimentaţie echilibrată și variată ar trebui să includă deja majoritatea vitaminelor și nutrienţilor comercializaţi separat în suplimentele alimentare. Este posibil ca persoane aflate în anumite circumstanţe să necesite suplimentarea unui nutrient (de exemplu, vitamina B12 în cazul unei persoane care are o alimentaţie vegană), dar de cele mai multe ori alimentaţia variată este o sursă mai bună de sănătate decât suplimentele alimentare, în ciuda publicităţii sau a prejudecăţilor populare care sugerează contrariul.
Acest material se bazează în bună măsură pe un material publicat în 2017 în revista Viaţă+Sănătate.
Bibliografie
- Bjelakovic, G., Nikolova, D., et al. (2012), „Antioxidant supplements for prevention of mortality in healthy participants and patients with various diseases”, în Cochrane Database of Systematic Reviews,vol. 2012, nr. 3, art. nr. CD007176.
- Cohen, P. A. (2016), „The supplement paradox: negligible benefits, robust consumption”, în JAMA, vol. 316, nr. 14, pp. 1453–1454.
- Directive (2002) – Directive 2002/46/EC of the European Parliament and of the Council of 10 June 2002 on the approximation of the laws of the Member States relating to food supplements, OJC 12.7.2002, L 183/51–57, art. 6.
- Forster, K. (2017), „Multivitamins just create «very expensive urine», medical chief warns”, în The Independent, 14 februarie 2017, disponibil la https://www.independent.co.uk/life-style/health-andfamilies/health-news/multivitamins-expensive-urine-waste-of-money-vitamins-australian-medicalassociation-chief-michael-gannon-supplements-a7578961.html [accesat la 29 octombrie 2023].
- Grand View Research (2023) – „Dietary supplements market to reach $327.4 billion by 2030”, în Grand View Research (online), octombrie 2023, disponibil la https://www.grandviewresearch.com/press-release/global-dietary-supplements-market [accesat la 29 octombrie 2023].
- He, F. J., Nowson, C. A., et al. (2007), „Increased consumption of fruit and vegetables is related to a reduced risk of coronary heart disease: Meta-analysis of cohort studies”, în Journal of Human Hypertension, vol. 21, nr. 9, pp. 717–728.
- Kapinova, A., Stefanicka, P., et al. (2017), „Are plant-based functional foods better choice against cancer than single phytochemicals? A critical review of current breast cancer research”, în Biomedicine and Pharmacotherapy, vol. 96, pp. 1465–1477.
- Nguyen, B., Bauman, A., et al. (2016), „Fruit and vegetable consumption and all-cause mortality: Evidence from a large Australian cohort study”, în The International Journal of Behavioral Nutrition and Physical Activity, vol. 13, art. nr. 9.
- Wang, X., Ouyang, Y., et al. (2014), „Fruit and vegetable consumption and mortality from all causes, cardiovascular disease, and cancer: Systematic review and dose-response meta-analysis of prospective cohort studies”, în BMJ, vol. 349, art. nr. g4490.
Robert Ancuceanu este profesor universitar abilitat și prodecan al Facultăţii de Farmacie din cadrul Universităţii de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Cu studii de farmacie, drept și biostatistică, este preocupat de toate aspectele domeniului farmaceutic și al știinţelor vieţii în general.
