Organismul uman, la temperaturi caniculare

2471

În aproape fiecare vară, România se transformă într-un adevărat cuptor încins, cu temperaturi care depășesc 38 de grade la umbră. De aceea, medicii ne-au sfătuit să nu ieșim din casă cât timp sunt în vigoare alertele meteo de caniculă.

„O să vă demonstrez printr-un experiment simplu cât e de periculos să stai într-o zi ca asta în soare, fie și pentru 10 minute. Ies din mașină, de la aer condiţionat, și termomentrul înregistrează pe corpul meu 33 de grade. Partea interesantă acum vine. O să stau fix 1 minut în soare. Dăm drumul la cronometru; arată 44 de grade. Peste încă 9 minute… 51 de grade”, a arătat Ramona Păuleanu, corespondent ProTV, printr-un experiment. Dar ce se întâmplă cu adevărat în organism la aceste temperaturi?

Cum reacţionează organismul

Atunci când temperatura crește, corpul reacţionează prin redirecţionarea circulaţiei sangvine la nivelul pielii, astfel încât temperatura din organism să iasă la suprafaţă. Asta se întâmplă prin transpiraţie. Pe măsură ce transpiraţia se evaporă, organismul începe să se răcească.

Temperatura normală a organismului în profunzime este de 37-38 de grade Celsius. Atunci când se încălzește la 39-40 de grade Celsius, mușchii funcţionează mai încet și se instalează oboseala. La 40-41 de grade întregul corp simte epuizarea cauzată de căldură, iar la peste 41 de grade, organele interne încep să cedeze, scrie BBC.

Procesele chimice sunt afectate, celulele încep să se deterioreze și există riscul să cedeze mai multe organe interne, rând pe rând. Atacul cerebral poate surveni la temperaturi de peste 40 de grade Celsius, iar dacă asistenţa medicală nu este imediată, șansele de supravieţuire sunt mici.

Efecte resimţite

După expunerea prelungită la căldură pot apărea mai multe simptome, de la normale la foarte grave. Acestea cuprind transpiraţie abundentă, oboseală, crampe musculare, greaţă și vărsături, senzaţie de instabilitate și leșin, durere de cap, insolaţie.

Căldura extremă este vinovată pentru aproximativ 688 de decese în fiecare an în Statele Unite, conform Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. Dar atunci când un val de căldură persistă într-o regiune, ramificaţiile sunt mai complexe.

Valul de căldură din Chicago din vara anului 1995 a ucis 692 de persoane, dar a trimis 3.300 de persoane la camerele de urgenţă. Un studiu observaţional asupra unora dintre acei pacienţi a relevat că 28% dintre cei diagnosticaţi atunci cu atac cerebral au murit în decursul unui an de la internarea în spital, iar cei care au supravieţuit unui asemenea episod au rămas cu sechele permanente, conform unui studiu publicat în Archives of Internal Medicine.

Ce trebuie să facem

Primul sfat este să consumăm cât mai multe lichide, peste 2 litri pe zi. Trebuie să consumăm zilnic legume şi fructe proaspete, cum ar fi pepenele galben, pepenele roşu, prunele, castraveţii şi roşiile, deoarece și acestea conţin o mare cantitate de apă.

Alcoolul trebuie exclus din dietă, pentru că favorizează deshidratarea. Medicii sfătuiesc şi evitarea băuturilor care conţin cofeină (cafea, ceai, cola) fiindcă acestea sunt diuretice.

Orice activitate care nu este urgentă ar trebuie evitată, dacă este o activitate în aer liber. Pentru activităţile în soare care nu pot fi evitate, ţinuta trebuie să fie adecvată (pălării, haine lejere şi ample, din materiale deschise la culoare).

Sistemul de termoreglare al organismului nu funcţionează la fel la cei tineri ca la cei mai în vârstă, ceea ce îi face pe aceștia din urmă să fie susceptibili la epuizare și atac cerebral. Vârstnicii și copiii trebuie supravegheaţi pentru a fi mereu hidrataţi corespunzător.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.