Studiu: Demenţa poate fi prezisă cu 10 ani înainte de apariţie

517

Demenţa este o cauză majoră de dizabilitate pentru cei mai mulţi adulţi de vârsta a treia din întreaga lume, iar, potrivit specialiștilor de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, până în prezent nu se cunosc tratamente cu rol în eradicarea bolii. Tratamentele actuale doar pot încetini progresul bolii.

Cu toate acestea, un grup de cercetători danezi au creat un algoritm care poate anticipa demenţa cu 10 ani înainte de apariţie.

Algoritmul funcţionează pe baza unui test de sânge cu rol în detectarea genei APOE E44, dar ia în considerare și alţi factori importanţi, precum vârsta și sexul. APOE este cunoscut ca unul dintre cei mai importanţi factori genetici de risc pentru demenţă și alte boli degenerative. APOE E44 crește riscul de a dezvolta boala Alzheimer cu debut târziu.

În urma analizei datelor a peste 100.000 de persoane, cercetătorii au arătat că 10% dintre femeile care aveau gena APOE E44 prezentau riscul apariţiei demenţei, iar, între bărbaţi, procentul a fost de 8%. În cazul celor cu vârste între 70 și 79 de ani, riscul a crescut la 22% pentru femei și la 19% pentru bărbaţi. În dreptul celor de peste 80 de ani, riscul crește până la 38% pentru femei și la 33% pentru bărbaţi.

Pentru boala Alzheimer în mod specific, la grupa de vârstă 60-69 de ani, riscul a fost de 7% pentru femei și de 6% pentru bărbaţi. Pentru grupa 70-79 de ani, riscul a fost de 16% la femei și de 12% la bărbaţi.

La nivel global, numărul cazurilor de demenţă este într-o continuă creștere, în special în ţările cu venituri mici și mijlocii, motiv pentru care „reducerea factorilor de risc pentru apariţia bolii are efectele benefice de a întârzia sau preveni o treime din cazurile de demenţă”, a declarat profesorul Ruth Frikke-Schmidt, de la Universitatea din Copenhaga.

Odată cu conceperea noului algoritm, cei care prezintă un risc mare de apariţie a bolii pot lua măsuri de prevenire, în vederea reducerii factorilor de risc cu mult înainte de debutul bolii. Astfel, adoptarea unei alimentaţii sănătoase, de tip mediteraneean, și un program de exerciţii fizice cu rol în stimularea fluxului de sânge sunt considerate a avea un rol protector împotriva bolilor neurologice.

În plus, cu ajutorul acestei metode, medicii le pot prescrie din timp medicamente celor care prezintă riscul de a dezvolta boala de la o vârstă timpurie. În felul aceste, ar putea fi prevenit un număr mare de îmbolnăviri.

Potrivit unui raport din 2017 al Asociaţiei pentru Alzheimer, din Statele Unite, antrenamentul cognitiv practicat de-a lungul timpului ar putea îmbunătăţi funcţionarea mintală pe termen lung în rândul adulţilor sănătoși și ar putea preveni apariţia afecţiunilor neurologice.

Tratarea precoce și eficientă a bolilor cardiovasculare, în special a hipertensiunii arteriale, a diabetului, a inflamaţiei sistemice, renunţarea la fumat, prevenirea obezităţii și a depresiei pot încetini sau pot preveni apariţia bolii. În plus, este recomandat să mergem la medic și să ne testăm atunci când ni se pare că avem probleme cu somnul, cu memoria, când atenţia sau concentrarea au scăzut sau când în activităţile pe care le desfășurăm în mod curent nu ne mai descurcăm la fel de bine.

Demenţa este un termen utilizat pentru a descrie o serie de tulburări neurologice progresive. Există multe tipuri de demenţă, maladia Alzheimer fiind cea mai comună. Potrivit experţilor din domeniul sănătăţii, unii oameni pot avea o combinaţie de tipuri de demenţă.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că peste 50 de milioane de oameni din întreaga lume au o formă de demenţă. Societatea pentru Alzheimer, din Marea Britanie, raportează că în Marea Britanie există mai mult de 850.000 de persoane care suferă de demenţă, dintre care peste 500.000 suferă de Alzheimer.

Se estimează că numărul persoanelor cu demenţă va crește, până în 2025, în Marea Britanie, la peste 1 milion. În SUA, se estimează că există 5,5 milioane de suferinzi de Alzheimer. Se așteaptă o creștere similară în următorii ani.

La nivel global, se estimează că, până în 2050, numărul bolnavilor cu această maladie va depăși 100 de milioane.