Provocările unei noi realităţi: era post-antibiotice

52

În urmă cu doar o jumătate de secol, industria farmaceutică era în anii ei de glorie. Oamenii primiseră cu entuziasm noile medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale, pentru controlul zahărului din sânge și pentru eliminarea infecţiilor. Astăzi, însă, introducerea pe piaţă a unui nou medicament costă în jur de 1 miliard de dolari, potrivit unei analize BBC. În plus, procesul poate dura până la 15 ani de zile.

Sistemul de medicamente trece astăzi prin numeroase crize, generate mai ales de bugetele tot mai mici și provocările tot mai mari ridicate de cercetare. Pacienţii împărtășesc îngrijorările oamenilor de știinţă, care se tem că, în viitor, nu vor mai exista medicamentele necesare pentru tratarea noilor boli.

Lumea se îndreaptă spre o „eră post-antibiotice” avertiza, anul trecut, Margaret Chan, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Chan spunea atunci că, dacă societatea va dezvolta o rezistenţă la antibiotice, multe dintre infecţiile obișnuite ar putea rămâne fără tratament, libere să „ucidă nestingherite”.

Pe măsură ce generaţia actuală va înainta în vârstă, mulţi dintre noii vârstnici se vor confrunta cu boli precum Alzheimer și Parkinson, pentru tratarea cărora există o nevoie acută de noi medicamente.

Răspunsul la această nevoie întârzie să apară, din pricina câtorva obstacole majore: împotmolirea vechii metode de descoperire a noilor medicamente, risipa de resurse prin dublarea cercetărilor fără rezultate pozitive și finanţarea preferenţială a industriei, în funcţie de interesele investitorilor.

Un model ineficient pentru noi descoperiri

Modelul actual de descoperire a medicamentelor își pierde tot mai mult din eficienţă. În 9 din 10 experimente, moleculele promiţătoare la primele testări se dovedesc ulterior a produce tratamente inediciente. Unii spun că se întâmplă astfel fiindcă, în anii buni ai industriei farmaceutice, cercetătorii au cam descoperit majoritatea compușilor care erau mai ușor de reperat și de transformat în medicamente.

Chas Bountra, profesor de medicină translaţională la Universitatea Oxford, spune că „descoperirea de proteine din organism care ar putea fi modificate de un medicament pentru a vindeca o boală este ca o loterie”. Aceasta deoarece „noi nu înţelegem suficient despre modul de acţiune al medicamentelor existente. Să luăm, de exemplu, paracetamolul. Toţi îl administrăm, dar nu știm cum funcţionează, nu știm care este zona de acţiune a paracetamolului.”

Profesorul adaugă că „în organism există peste 20.000 de proteine și oricare dintre aceste proteine ar putea constitui o ţintă pentru descoperirea unui nou medicament. Capacitatea noastră, chiar și în 2012, de a spune dacă o proteină va funcţiona (sau nu) este înspăimântătoare.”

Risipa de resurse, prin dublarea cercetărilor fără rezultate pozitive

Dublarea cercetărilor cu final negativ este o altă ameninţare pentru descoperirea de noi medicamente, susţine profesorul. „Noi nu publicăm eșecurile noastre sau, dacă le publicăm, le publicăm prea târziu. În consecinţă, alţi cercetători, alte companii desfășoară cercetări asupra aceleiași proteine, irosind resurse și cariere și exunând pacienţii la molecule care au o șansă de a eșua”, spune prof. Bountra.

Prof. Patrick Vallance, președinte de cercetare și dezvoltare farmaceutică în cadul GlaxoSmithKline, e de părere însă că industria devine mai deschisă, dar trebuie să fim realiști: „întotdeauna va exista un grad de duplicare, fiindcă acesta vine odată cu concurenţa.”

Finanţarea preferenţială a industriei, în funcţie de interese

O a treia problemă, ridicată de Paul Workman, de la Institutul de Cercetări privind Cancerul, este ceea ce el a numit metaforic „valea morţii”.

„Este valea dintre cercetarea de bază și inovaţie pe de o parte și beneficiile pacienţilor și succesul comercial de cealaltă parte”, a spus profesorul, care își păstrează totuși optimismul. „Știinţa se mută în direcţia opusă descoperirilor fulger, spre medicina personalizată. Vom putea identifica pacienţii care beneficiază de pe urma vreunui tratament, cu ajutorul unui test genetic”, subliniază profesorul.

Concurenţa dintre companiile farmaceutice rămâne unul dintre principalele motoare care accelerează descoperirea de noi medicamente, deși criticii spun că această concurenţă ridică, la rândul ei, noi probleme. Cea mai semnificativă este, probabil, vidul de finanţare, generat de interesele din spatele cercetărilor privind medicamentele.

„Peoples Health Movement” – „Mişcarea pentru Sănătatea Populaţiei”, o reţea reunind organizaţii non-guvernamentale din peste 70 de state, critică influenţa crescândă a industriei farmaceutice asupra OMS, precum şi dependenţa ei tot mai mare de donatori privaţi.

Aceștia pot influenţa în mod direct activitatea OMS, predeterminând direcţia fondurilor, critică Thomas Gebauer, şeful organizaţiei caritabile „medico international” – membră a „Peoples Health Movement”.

Ipoteză de studiu: Fundaţia Gates

Gebauer exemplifică prin penetarea influenţei fundaţiei lui Bill Gates asupra OMS. Fundaţia a fost cel de-al doilea mare donator OMS, după Statele Unite ale Americii, cu peste 220 de milioane de dolari oferiţi. Fundaţia lui Gates este finanţată însă din active: „cea mai mare parte a celor 25 de miliarde de dolari pe care Gates i-a investit în ultimul deceniu în programe destinate sănătăţii provin din profitul unor faimoase companii din branşa farmaceutică, alimentară sau chimică, ale căror eforturi nu corespund idealurilor unei societăţi sănătoase”, mai critică Gebauer.

Ca donator cheie, Gates ar putea să convingă OMS să foloseasă doar medicamente şi vaccinuri patentate, în loc să încurajeze produsele generice, mult mai accesibile ca preţ. „În cazul în care Gates convinge OMS să folosească doar vaccinuri patentate, de pe urma încasărilor profită concernele şi acţionarii lor, printre care se numără şi Bill Gates însuşi”, spun reprezentanţii medico international, citaţi de Deutsche Welle.

Rămâne de văzut dacă la Adunarea Generală a OMS, la care vor participa miniştrii sănătăţii din toate cele 194 de state membre ale organizaţiei, se vor lua sau nu decizii în direcţia reformării organismului de protejare a sănătăţii publice.