Orașele care se luptă împotriva turismului de masă

120

Economia turismului este pentru unele ţări principala sursă de venit. Însă, ieftinirea transportului, soluţiile de cazare tip Airbnb și mobilitatea crescândă a populaţiei înseamnă că unele obiective turistice ajung să fie călcate în picioare la propriu de mase de turiști, ceea ce duce la degradarea lor prematură. „Turismul de masă a ajuns la un punct de răscruce și cu toţii facem parte din problemă”, scrie The Guardian.

Anul 2018 a înregistrat un nou record istoric de număr de oameni care s-au hotărât să călătorească, cei mai mari entuziaști provenind din Asia și America Latină, conform datelor firmei de consultanţă în turism IPK International. Influenţa pericolului de atacuri teroriste asupra comportamentului turistic s-a stabilizat la un nivel destul de scăzut, doar 38% dintre turiștii internaţionali făcându-și planuri în funcţie de asta. Compania de consultanţă se așteaptă la un ritm de creștere a turismului internaţional de 6% pentru anul acesta.

În aceste condiţii, orașe precum Barcelona, Dubrovnik, Veneţia sau Amsterdam, dar și paradisurile ascunse din Asia, Africa sau chiar Grecia sunt lovite de ceea ce acum se numește „blestemul supraturismului”. Plaje care atrăgeau tocmai prin aspectul edenic, intim și virgin au ajuns să fie o dezamăgire pentru turiștii care se trezesc că trebuie să împartă plaja cu nu știu câte grupuri organizate și să înoate printre bărcile cu care au sosit toţi acei oameni, ca să nu mai vorbim despre degradarea mediului în sine, despre poluarea cu plastic și combustibil sau poluarea fonică. Iar orașele sunt atât de pline, încât vizitarea obiectivelor turistice devine un chin.

Veneţia este vizitată annual de 22 de milioane de oameni, dintre care mulţi ajung pe vase de croazieră mamut care se îngrămădesc să ancoreze cât mai aproape de centrul istoric. O consecinţă a supraturismului este că localnicii au început să se mute din oraș, scrie DW. Soluţia la care s-a ajuns pentru gestionarea afluxului de turiști și descurajarea supraturismului este introducerea unei taxe de intrare în oraș, care îi va afecta în mod special pe turiștii care fac excursii de o zi. Banii colectaţi ar fi folosiţi cu precădere la salubrizarea orașului.

Într-un gest de protest simbolic împotriva turismului de masă, autorităţile din Amsterdam au hotărât la începutul lui decembrie 2018 să facă dispărut semnul „I amsterdam”, care a devenit poate cel mai popular motiv foto din oraș. Deși Amsterdam este unul dintre cele mai scumpe orașe europene, anul trecut a fost vizitat de 19 milioane de turiști, în condiţiile în care populaţia orașului este de doar 850.000 de suflete. Numărul turiștilor este în creștere continuă, iar primăria se așteaptă la numere aproape de 30 de milioane de turiști în 2025. Pentru rezidenţi situaţia devine intolerabilă, motiv pentru care primăria a adoptat un nou set de măsuri.

Localnicii nu mai au voie să își închirieze locuinţe prin Airbnb sau alte servicii de genul pentru mai mult de 30 de zile pe an, iar unele străzi sunt scoase complet din schemă. Totodată, au crescut drastic amenzile pentru consumul de alcool în public și urinatul în public. În același timp, au fost interzise tururile ghidate prin faimosul cartier roșu din oraș, unul din principalele puncte de atracţie. „Cartierul roșu și cafenelele atrag vizitatori care au impresia că în Amsterdam este permis orice”, spune Nico Mulder, de la compania Amsterdam Marketing. Din acest motiv, în vara anului 2018 a fost derulată campania de conștientizare „Respectă și simte-te bine”, care sublinia bunele practici pentru un turist în Amsterdam.

Pe măsură ce trendul turismului de masă se înteţește este de așteptat ca tot mai multe atracţii turistice să adopte măsuri tot mai extreme pentru a preveni degradarea obiectivelor turistice, a mediului, dar și a calităţii vieţii pentru rezidenţi. Cu toţii ar trebui să fim conștienţi că atunci când mergem în vacanţă, ne deplasăm într-un loc care pentru altcineva este „acasă”.