Latura distructivă a laudelor

771

Complimentele sincere sau laudele binemeritate ar putea fi asemănate cu o sabie cu dublu tăiș. Pe de-o parte, ele sunt metode extraordinare de a-i încuraja pe ceilaţi și de a-i ajuta să-și recapete stima și încrederea în sine. Pe de altă parte însă, studiile au arătat că măgulirea poate avea consecinţe negative, contrarii așteptărilor.

În cazul unei persoane cu o stimă de sine scăzută, lăudarea unei reușite poate părea o opţiune bună pentru ridicarea moralului. În mod mai puţin intuitiv însă, excesul de complimente adresate acestor persoane poate avea un efect invers celui dorit, cel puţin în cazul copiilor care se autopercep în mod negativ, arată un studiu recent.

Capcanele laudelor excesive în copilărie

„Părinţii cred că un copil cu stimă de sine scăzută au nevoie de mai multe laude pentru a se simţi mai bine”, susţine coautorul cercetării, Brad Bushman, de la Universitatea de Stat Ohio. Însă, așa cum puncta mai departe coordonatorul studiului, Eddie Brummelman de la Universitatea Utrecht, „laudele exagerate se pot întoarce împotriva acelor copii care par că au nevoie de acestea cel mai mult — copiii cu stima de sine scăzută”.

De exemplu, o laudă normală poate suna astfel: „Ești priceput la asta.” O „laudă exagerată însă presupune adăugarea unui epitet care mărește dimensiunea complimentului: „Ești incredibil de priceput la asta”, scriu experţii.

În urma experimentelor efectuate, specialiștii au observat că, în loc să devină încurajatoare și să le ofere doza necesară de optimism și încredere, astfel de laude exagerate se transformă într-o sursă de stres pentru copilul care se percepe în mod negativ. „Dacă îi spui unui copil cu stimă de sine scăzută că s-a descurcat incredibil de bine, ar putea crede că întotdeauna trebuie să se descurce incredibil de bine. S-ar putea să fie îngrijoraţi de atingerea acelor standarde înalte și ar putea decide să nu accepte alte noi provocări”, explică Brummelman.

La o concluzie asemănătoare a ajuns și cercetătoarea Carol Dweck. Copiii care primesc laude precum „ești atât de bun la…” sau „ești cu adevărat deștept” pot ajunge să creadă că abilităţile lor „sunt înrădăcinate în talent”, scrie dr. Art Markam de la Universitatea din Texas, care nu a luat parte la studiu, pe marginea rezultatelor. „Când copilul crede că are un anumit talent, atunci când întâmpină o dificultate în acea zonă, reacţionează ca și cum ar fi atins limita talentului lor și este predispus să renunţe”, punctează expertul într-un articol pentru Psychology Today.

Mai departe, excesul de laude poate produce o serie de alte efecte negative. Dr. Lisa Firestone, directorul de cercetare și educaţie la Glendon Association, explică o parte dintre acestea într-un articol pentru Psychology Today. În unele circumstanţe, copiii pot dezvolta sentimentul că totul li se cuvine. „Atunci când lăudăm peste măsură sau suntem foarte indulgenţi cu copiii noștri, ei încep să creadă că sunt speciali, dar nu acel sentiment bun pe care sperăm să îl simtă.” Din această cauză, mai târziu, când vor începe să aibă de-a face cu problemele vieţii, acești copii vor face cu greu faţă provocărilor.

O problemă și la maturitate

Laudele exagerate nu sunt periculoase doar în copilărie. Alexandra Levit povestește pentru Business Insiderce efecte au avut asupra ei complimentele în exces primite la locul de muncă. „În 2009, toată lumea îmi spunea că sunt cel mai priceput autor și consultant în domeniul tehnologiei. La urma urmei eram activă pe Facebook de când era fratele mai mic al lui MySpace și blogul meu, lansat în 2004, era unul dintre cele mai consacrate din industria noastră”, mărturisește Levit.

Vremea a trecut, iar aceasta a început să fie tot mai puţin la curent cu domeniul despre care toţi colegii de muncă îi spuneau că îl stăpânește atât de bine. „Am fost ocupată cu alte lucruri și nu am mai fost la curent cu noutăţile. Nu am considerat că educaţia continuă este o prioritate, pentru că, la urma urmei, eu eram expertă deja! Însă am fost la o conferinţă recentă în domeniul tehnologiei mobile și am rămas șocată de cât de multe nu știam.”