Neil Armstrong – mituri despre o legendă

121

„Cred că Bunul Dumnezeu ne-a dat un număr finit de bătăi al inimii şi aş fi blestemat dacă mi le-aş folosi pe ale mele ca să alerg în susul şi josul unei străzi." Aceste cuvinte i-au fost atribuite astronautului Neil Armstrong, primul om care a mers pe lună.

În 2012, la începutul lunii august, Neil Armstrong fusese operat la inimă, pentru desfundarea unei artere. Tocmai împlinise 82 de ani. Pe 25 august 2012, familia fostului astronaut anunţa că organismul lui Armstrong nu a făcut faţă unor complicaţii după operaţie.

Cine a fost Neil Armstrong

La doar câteva ore de la anunţul familiei, preşedintele american Barack Obama şi-a prezentat public condoleanţele. „Neil a fost printre cei mai mari eroi americani – nu doar ai timpului său, ci ai tuturor timpurilor. Când el şi membrii echipajului său au lansat, în 1969, Apollo 11, au purtat cu ei aspiraţiile unei întregi naţiuni”, a spus preşedintele într-o declaraţie.

Peste 500 de milioane de oameni din întreaga lume au urmărit, pe 20 iulie 1969, aselenizarea navei Apollo 11, urmată de cuvintele memorabile: „Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru umanitate.”

Colegul care l-a însoţit în misiunea Apollo 11 a punctat, la rândul lui, transformarea lui Armstrong într-un simbol pentru întreaga lume: „Chiar dacă eram mai departe de Pământ decât au fost vreodată doi oameni, nu eram singuri”, a spus sâmbătă Buzz Aldrin, citat de USA Today. „Efectiv întreaga lume a făcut acea călătorie memorabilă împreună cu noi. Ştiu că milioane de oameni mi se alătură acum în plângerea unui adevărat erou american şi a celui mai bun pilot pe care l-am cunoscut vreodată.”

Ce NU a fost Neil Armstrong

De numele lui Armstrong s-au ataşat, în timp, numeroase istorisiri false şi pretenţii. După momentul istoric al aselenizării, numeroşi oameni care purtau numele de Armstrong au căutat să demonstreze o legătură de rudenie, cât de îndepărtată, cu astronautul.

1. Musulman

Unii au încercat chiar să îi „însceneze” o convertire la islamism. O legendă foarte circulată spunea că, atunci când a păşit pe suprafaţa lunară, Armstrong a auzit nişte cuvinte pe care nu le-a putut descifra, într-o limbă pe care nu a recunoscut-o. După expediţie, într-o călătorie în Egipt, s-a întâmplat să audă o chemare islamică la rugăciune şi a recunoscut cuvintele pe care le auzise pe Lună: „Allahu akbar”. Povestea a fost transmisă persistent în presa din trei ţări islamice: Egipt, Malaezia şi Indonezia.

Atât de populară a fost legenda, încât, în 1983, Phil Parshall, director la Institutul Creştin pentru Cercetare Asian Research Center International, i-a scris lui Armstrong pentru a verifica validitatea informaţiei. Răspunsul a infirmat zvonul convertirii.

În anii ’50, Armstrong candidase pentru un poziţia de lider a unei grupe de cercetaşi în cadul Bisericii Metodiste. În formularul completat pentru postul solicitat, Armstrong a notat la capitolul „Afiliere religioasă” doar atât: „Deist“.

În biografia lui oficială, First Man: The Life of Neil A. Armstrong, fostul astronaut respinge din nou zvonul convertirii: „Am văzut că multe organizaţii, în care nu sunt membru, pretind că sunt şi multe familii – între care mulţi Armstrong – fac conexiuni între noi, multe fiind false. Foarte mulţi oameni se identifică cu succesul Apollo. Afirmaţia că aş fi devenit musulman este doar o versiune extremă a poveştilor prin care oamenii spun că ştiu pe cineva pe care aş putea să îl ştiu şi eu.”

2. Politician

Între cei care au dorit să profite de imaginea pozitivă a lui Armstrong s-au numărat şi diverşi jucători de pe scena politică. Astronautul a refuzat însă consecvent fiecare invitaţie de a se alătura vreunui partid.

3. Victimă ingenuă

În anii ’90 a refuzat să mai dea autografe, conştient de faptul că obiectele pe care le semna erau vândute pe sume uriaşe de bani şi ajutau la dezvoltarea unei reţele de obiecte cu semnături contrafăcute.

Până şi frizerul lui a încercat să profite de pe urma celebrităţii astronautului. În 2005, Armstrong a câştigat un proces împotriva frizerului său, care vânduse, pentru 3.000 de dolari, părul pe care i l-a tuns. Frizerul antreprenor a fost obligat de instanţă fie să returneze părul, fie să doneze profitul unei organizaţii caritabile alese de Armstrong. Neputând recupera părul, frizerul a trebuit să doneze banii.

Ce rămâne Neil Armstrong?

Pentru mulţi însă Armstrong rămâne ceea ce ar trebui – un exemplu. Într-o declaraţie citată de CNN, familia Armstrong sublinia la data decesului său că, „deşi plângem pierderea unui om foarte bun, sărbătorim totodată viaţa lui remarcabilă şi speranţa că aceasta constituie un exemplu pentru tinerii din întreaga lume să muncească mult pentru a-şi realiza visele, să fie dispuşi să exploreze şi să împingă limitele şi să slujească în mod altruist unei cauze mai mari decât ei înşişi.”

„Ce m-a atins pe mine este că el avea 30 de ani când a păşit pe Lună”, a declarat pentru AP turistul Jonathan Lack (42 ani), care a decis să viziteze Muzeul Air and Space din Washington D.C. după aflarea veştii despre moartea lui Armstrong. „Asta m-a făcut să mă gândesc la cât de puţine am realizat eu.”