O simplă decizie, aparent nesemnificativă, îţi poate schimba radical atitudinea, felul în care gândești, te simţi, acţionezi și deci întregul curs al unei zile – alegerea vestimentaţiei. Asta pentru că, deși „haina nu îl face pe om”, cu certitudine îl transformă la nivel mental, în mod pozitiv sau negativ.

În vreme ce unii își aleg tacticos hainele în funcţie de ocazie, alţii fie „aruncă” pe ei prima cămașă pe care pun mâna, fie petrec minute în șir meditând la dilema: „Eu cu ce mă îmbrac azi?”. Secretul alegerii nu constă însă în scanarea rafturilor și umerașelor pentru ţinuta potrivită, ci în aspiraţiile tale de viitor. Managerii cu experienţă intuiau corect când spuneau că ar trebui să te îmbraci în ton cu poziţia profesională la care aspiri și nu cu cea pe care o deţii în prezent.

Nu e un secret faptul că hainele îţi sporesc (sau îţi diminuează) stima de sine. Totul are legătură cu felul în care te simţi și te percepi îmbrăcat cu un anumit articol vestimentar. „Cu cât îţi place mai mult înfăţișarea ta, cu atât eşti mai încrezător în tine”, afirmă prof. asociat Robert Ridge, de la Universitatea Bringham Young. Însă părerile negative pe care le ai cu privire la fizicul tău te determină să crezi că atragi mai multă atenţie asupra ta, fenomen denumit de Ridge „efectul reflectorului”. Acest lucru atrage după sine mai multe îngrijorări legate de ceea ce ar putea crede ceilalţi despre tine.

Îmbrăcat pentru succes

Anumite accesorii, precum ochelarii sau costumele bine croite și unele uniforme de serviciu pot face un individ să pară competent în ochii celorlalţi. Aceste articole vestimentare au însă o putere mult mai mare, care depășește barierele primei impresii și acţionează profund asupra proceselor psihologice care au loc în creier.

Efectul este cunoscut sub numele de „percepţia ţinutei” (enclothing cognition). Termenul a fost propus de experţii de la Școala de Management Kellogg, după ce au evaluat impactul hainelor asupra capacităţilor cognitive ale participanţilor.

Rezultatele primului experiment au arătat că voluntarii care au purtat un halat de medic au făcut mai puţine greșeli la exerciţiile de atenţie, comparativ cu cei care au purtat haine obișnuite. Un experiment ulterior a arătat că, atunci când toţi voluntarii au primit halate similare, cei cărora li s-a spus că haina este una de medic s-au descurcat mai bine la teste decât cei cărora li s-a spus că poartă un halat de pictor.

Într-un alt experiment, efectuat de experţii de la Universitatea din Hertfordshire, un grup de studenţi au fost rugaţi să poarte un tricou cu emblema eroului de benzi desenate Superman, în vreme ce restul au purtat fie tricouri simple, fie hainele lor obișnuite. „Atunci când au purtat un tricou cu Superman, studenţii s-au evaluat drept mai simpatici și superiori celorlalţi studenţi. Când au fost rugaţi să estimeze ce greutate ar putea ridica fizic, cei care purtau tricoul cu Superman au considerat că sunt mai puternici decât studenţii îmbrăcaţi în tricouri simple sau în hainele lor”, a declarat coordonatoarea studiului, prof. Karen Pine.

Devii ceea ce porţi

Hainele în sine nu posedă puteri magice. În schimb, ele sunt caracterizate de simboluri cu un puternic impact psihologic asupra purtătorului. De exemplu, tricoul cu emblema Superman nu te transformă în super-erou, dar îţi dă încrederea că poţi fi unul, asta pentru că tendinţa creierului este de a „extrage” abilităţile asociate unei piese vestimentare și de a se identifica într-o anume măsură cu ele.

Același lucru se petrece și în cazul halatului de medic. Deși nu este doctor, cel care îl poartă poate fi influenţat să se identifice cu un specialist în domeniu și, astfel, să preia anumite calităţi asociate profesiei, precum atenţia. Dacă halatul este, în schimb, asociat mintal cu haina unui pictor, cel care îl poartă poate deveni mai creativ.

„Este combinaţia simultană dintre postură sau haine și înţelesul simbolic al acestora”, a declarat Adam Galinsky, unul dintre autorii studiului, citat de Washington Post.

Impactul hainelor asupra creierului poate să difere însă de la persoană la persoană, deoarece indivizii atribuie într-un mod foarte personal simboluri pieselor vestimentare. De exemplu, purtarea unui costum specific oamenilor de afaceri îl poate determina pe individ să aibă mai multă încredere în sine și să se perceapă drept o persoană autoritară și competentă, arată rezultatele unui studiu publicat în Human Resource Development Quarterly. „Dacă asociezi acele haine cu puterea și încrederea, vor avea un impact puternic. Dar pentru unii oameni, purtarea unui costum îi face să se simtă prefăcuţi”, precizează Galinsky.

O consecinţă similară a fost observată și în urma unui experiment în care voluntarii au avut de rezolvat un test de matematică. O parte dintre aceștia au purtat un costum de baie, iar ceilalţi un fost îmbrăcaţi normal. În vreme ce bărbaţii s-au descurcat la fel, indiferent de costumaţie, femeile îmbrăcate sumar au obţinut rezultate mai slabe decât celelalte participante. Fenomenul ar putea fi cauzat de îngrijorările femeilor cu privire la modul în care corpul lor este evaluat de cei din jur, explică prof. de psihologie Ben Fletchen într-un articol pentru Psychology Today. Drept rezultat, anxietatea cauzată de situaţie le poate diminua capacitatea de a rezolva corect exerciţiile.

Hainele – cartea ta de vizită

Îmbrăcămintea a depășit demult simplul rol de protejare a corpului și s-a transformat într-o extensie a propriei personalităţi. Hainele pot schimba mentalităţi și comportamente – ale celui care le poartă sau ale celor din jur – într-un mod pozitiv sau într-unul negativ. Datorită modului lor dublu de acţiune,  devin cu atât mai importante în contextul construirii unei prime impresii, care se formează în doar câteva secunde de la primul contact cu o persoană. Pe de-o parte, îl pot ajuta pe cel care le poartă să adopte atitudinea potrivită, să se simtă și să devină mai competent, prin transformările pe care le produc la nivelul creierului datorită simbolurilor asociate.

Pe de altă parte, hainele le vorbesc celorlalţi despre purtătorul lor, le transmit nonverbal informaţii preţioase – de la cât de serios și de încredere este până la cât de educat este sau câţi bani câștigă. Oricât de superficial ar părea acest proces de „judecare a conţinutului după copertă”, cert este că el se produce în mod involuntar la nivelul minţii.

„În momentul în care necunoscutul te vede, creierul său face o mie de calcule: Ești o persoană de care ar trebui să se apropie sau pe care ar trebui să o evite? Ești un prieten sau un dușman? Ai statut și autoritate? Ești de încredere, competent, simpatic, încrezător?”, scria dr. Carol Kinsey Goman, expertă în comunicare nonverbală, într-un articol pentru Forbes.

Hainele și accesoriile, alături de aspectul fizic și atractivitatea feţei, sunt printre primele lucruri pe care un individ le observă la un necunoscut, iar acest amănunt sporește importanţa actului decizional cu privire la vestimentaţie. Trebuie reţinut însă că nu întotdeauna prima impresie este și cea corectă, iar aparenţele pot fi înșelătoare.