Pe fundalul unei eroziuni democratice la nivel internaţional, care s-a accentuat în ultimul deceniu, România a intrat în topul celor 10 ţări din lume în care democraţia a regresat semnificativ (în 2017 și 2018), potrivit studiului „Starea globală a democraţiei 2019”.

Realizat de organizaţia interguvernamentală International Institute for Democracy and Electoral Assistance, studiul înmănunchează vești bune, dar și vești îngrijorătoare despre evoluţia democraţiei la nivel global.

Lumea de astăzi este mai democratică decât cea din 1975, subliniază raportul, care arată că mai mult de jumătate dintre statele lumii (62%, adică 97 de ţări) sunt democratice, comparativ cu 26%, în 1975, ceea ce înseamnă că 57% din populaţia lumii trăiește într-o democraţie, faţă de 36%, în 1975. Între 2008 și 2018, numărul de state democratice a crescut de la 90 la 97, în pofida diminuării ritmului de expansiune democratică la nivel global, începând cu mijlocul anilor ’90.

Potrivit studiului, 81% dintre democraţiile lumii s-au dovedit rezistente la provocări, menţinându-și cursul ales, iar cererea populară de democraţie există și în ţările care nu au experimentat niciodată democraţia (protestele din 2019 din Algeria, Egipt și Sudan). În 2018, în urma protestelor, Armenia și Malaysia au făcut tranziţia spre democraţie, deși păreau regimuri hibride durabile.

În același timp, regimurile hibride și cele nedemocratice formează 38% dintre statele lumii, găzduind 43% din populaţie, iar un număr consistent dintre aceste ţări au devenit mai represive.

Veștile cele mai rele se referă la calitatea democraţiilor intrate într-un proces de erodare. Deși cel mai mare număr de democraţii slabe se regăsesc în Africa, regresul democratic este un proces care nu ocolește statele niciunui continent.

Mai mult de jumătate dintre regimurile din America de Nord, Europa, Asia și Pacific suferă o eroziune a democraţiei, care „implică slăbirea graduală și intenţionată a sistemului de control și echilibru și îngrădirea libertăţilor civile”.

„Europa se confruntă cu un număr de provocări legate de erodarea democraţiei şi derivă tot mai sever spre un adevărat regres democratic, precum şi de unele tendinţe autoritare manifestate de un număr de regimuri politice din regiune, precum Turcia, în sudul Europei, şi Ungaria, Polonia şi România, în estul şi centrul continentului”, menţionează studiul.

Datele culese în 2018 arată că 10 state ale lumii au cunoscut un regres al democraţiei, iar România este nou-venită în clubul celor 5 ţări europene cu derapaje semnificative ale democraţiei (raportul amintește și Ucraina, subliniind însă că aici eroziunea democraţiei s-a produs într-o măsură mai mică). Prin comparaţie, democraţie este în regres din 2006 în Ungaria, din 2013 în Polonia și din 2008 în Turcia.

„Regresul democratic sever din România a început mult mai recent (în 2017), dar este de asemenea foarte îngrijorător, cu un declin semnificativ privind libertăţile civile, eficienţa parlamentară, independenţa justiţiei, dar și participarea societăţii civile și accesul la justiţie”, menţionează documentul.

De asemenea, raportul avertizează că democraţia din Europa se confruntă și cu provocări reprezentate de „ascensiunea partidelor și ideologiilor extremiste, respingerea principiilor liberale și consolidarea puterii executive prin lideri care încearcă să slăbească democraţia, folosind instrumente democratice”.