Pastilă pentru superabilităţi de învăţare?

475

La o vârstă fragedă, când creierul crește cu o viteză uimitoare, copilul poate deprinde o serie de abilităţi mult mai rapid decât la maturitate. Recuperarea acestei capacităţi remarcabile de învăţare din copilărie ar putea fi benefică în cazul adulţilor, în scopul tratării anumitor probleme cognitive sau de dezvoltare.

Experţii au descoperit că utilizarea anumitor medicamente pentru tratarea unor afecţiuni pot avea efecte suprinzătoare asupra creierului adulţilor. De exemplu, medicamentul Valproat, folosit de pacienţii cu epilepsie, poate dezvolta abilităţile muzicale ale adulţilor, au descoperit prof. Takao Hensch și echipa sa de cercetare de la Harvard, scrie The Atlantic.

La studiu au participat 24 de adulţi carenu aveau nici un fel de experienţă muzicală. Toţi au luat parte la sesiuni de instruire pentru diferenţierea notelor muzicale, însă doar o parte dintre aceștia au primit medicamentul respectiv. Rezultatele au arătat că cei care au luat Valproat au recunoscut mai multe note muzicale, în raport cu restul participanţilor.

Totodată, prof. asistent Michael Silver, de la Universitatea California, Berkley, susţine că studiul efectuat arătat că „Donepezil (un medicament pentru bolnavii de Alzheimer) îmbunătăţește procesul de învăţare”. Participanţii au luat parte la sesiuni de instruire pentru rezolvarea unei sarcini, iar o parte dintre aceștia au primit 5 miligrame de Donepezil. „În medie, nivelul de îmbunătăţire a performanţei în cadrul sarcinii, datorat instruirii, a crescut de două ori atunci când training-ul a avut loc sub influenţa Donepezil”, punctează experţii. Sunt însă necesare studii ulterioare pentru a observa ce procese au loc, mai exact, la nivelul creierului, precizează Silver.

Medicamentul Donepezil i-a fost prescris unei tinere de 14 ani, pe nume Shannon, de medicii de la Boston Children’s Hospital. Aceasta suferă de o afecţiunie care i-a slăbit capacitatea de a vedea, denumită ambliopie sau „ochiul leneș”, scrie The Atlantic. Mai exact, creierul ei utilizează numai imaginile captate cu ajutorul ochiului sănătos. După patru luni de tratament, au fost observate îmbunătăţiri ale vederii, deoarece creierul ei „a învăţat cum să proceseze stimulii vizuali din ochiul afectat, la fel ca la un nou născut”.

Prof. Hensch, care face parte din echipa de medici de la Boston Children’s Hospital punctează însă că „interesul nostru principal nu este, de fapt, de a crea super-oameni, ci de a oferi ajutor în cazul tulburărilor de dezvoltare sau al leziunilor creierului la maturitate”. Deși nu a fost până în prezent cazul, expertul punctează că aceste medicamente ar putea avea și efecte negative din cauza „reconectării exagerate” la nivelul creierului. De exemplu, un efect advers ar putea fi alterarea personalităţii individului.

De asemenea, dincolo de ușurinţa cu care sunt dobândite anumite abilităţi, plasticitatea creierului copilului (caracteristică esenţială pentru deprinderea de noi iscusinţe) poate cauza și probleme, susţine prof. asistent Nafissa Ismail, de la Universitatea din Ottawa. În timpul acestei perioade în care creierul le permite să înveţe rapid și cu ușurinţă, micuţii sunt mult mai afectaţi de stresul social și de mediu.