Cât de optimistă mai este lumea în care trăim?

662

Este lumea un loc al optimiștilor sau al pesimiștilor? Judecând după aparenţe și după evenimentele internaţionale recente, probabil mulţi vor înclina către a doua variantă. Concluziile unui sondaj recent efectuat de Gallup contrazic însă această presupoziţie, descoperind o realitate neașteptată: optimismul caracterizează o majoritate covârșitoare a populaţiei lumii.

„În ciuda conflictelor și tulburărilor care domină o mare parte din știri, oamenii din toată lumea experimentează multe emoţii pozitive. La nivel mondial, cel puţin șapte din 10 adulţi susţin că experimentează o mare bucurie, râd sau zâmbesc des, se simt bine odihniţi și sunt trataţi cu respect, în timp ce majoritatea (51%) spun că fac ceva nou în fiecare zi”, scrie Jon Clifton, managing director la Gallup World Poll.

Cel mai optimist loc de pe Pământ în 2014

Dintre cele 138 de ţări participante, Paraguay a fost numită regiunea cu cel mai înalt nivel de experimentare a emoţiilor pozitive, cu un scor de 87 din 100 pe scara Indexului Experienţelor Pozitive. Optimismul pare a fi un element caracteristic locuitorilor de aici, care se află pe poziţia fruntașă pentru al treilea an consecutiv.

Mai departe însă, studiul arată că emoţiile pozitive definesc în general regiunile din America Latină, care domină primele poziţii ale clasamentului. Dintre primele zece ţări cu cele mai ridicate valori ale indicelui, nouă sunt ocupate de latino-americani: Panama (locul al doilea), Guatemala (locul al treilea), Nicaragua, Ecuador, Costa Rica, Columbia, Honduras, Venezuela și El Salvador.

Singura ţară care a reușit să „spargă” suita ţărilor din America Latină clasate pe primele locuri este Danemarca. Despre această regiune, Clifton precizează un amănunt important: „cu excepţia unui singur an, a fost întotdeauna pe primul loc atunci când vine vorba de procentul de oameni care își evaluează viaţa suficient de pozitiv pentru a fi considerată «prosperă»”.

Ţările care și-au pierdut din optimism

Siria se află, pentru a doua oară consecutiv, pe ultima poziţie în ceea ce privește emoţiile pozitive ale locuitorilor, cu un scor de 36 din 100 pe scara Indexului Experienţelor Pozitive. „Mai puţin de unul din trei sirieni au raportat că se simt bine odihniţi (31%), că simt bucurie (31%) sau că au învăţat sau au făcut ceva interesant cu o zi în urmă (25%), punctează Clifton.

Rezultatele obţinute în Siria nu sunt deloc surprinzătoare, având în vedere că în regiune se derulează un război civil de mai bine de trei ani. Cel puţin în cazul copiilor, Siria a devenit „unul dintre cele mai periculoase locuri de pe pământ”, avertiza un raport recent al UNICEF. Pentru cei rupţi de realitatea unui conflict sângeros, situaţia de acolo rămâne doar un vis urât, de care sunt detașaţi fizic și chiar mental. De aceea, Organizaţia Salvaţi Copiii din Marea Britanie a filmat un videoclip prin care a încercat să arate schimbările suferite de orice copil care ajunge să trăiască pe propria piele drama războiului.

Situaţia nu este însă mai fericită în Ciad, ţara care s-a clasat imediat deasupra Siriei. Însă diferenţa de scor dintre cele două regiuni este semnificativă, Ciadul obţinând 52 de puncte din 100. Înainte de Ciad și Siria coboară în listă Lituania, Bosnia și Herţegovina, Serbia, Nepal și Belarus.

Nici în România lucrurile nu par mai bune. Ţara noastră s-a clasat în a doua jumătate a clasamentului, pe locul 104, la egalitate cu Rusia, Kyrgyzstan și Albania. Scorul pentru România a fost de 61 de puncte din 100.

Secretul emoţiilor pozitive?

Faptul că în primele 10 poziţii ale topului Gallup se află, cu o singură excepţie, doar ţări din America Latină este un lucru extraordinar, iar în spatele acestui rezultat ar putea exista și o explicaţie. Secretul acestor ţări ar putea fi „o tendinţă culturală de concentrare asupra aspectelor pozitive în viaţă, în această regiune”, sugerează Clifton.

Concluzia sa nu ar putea fi departe de adevăr. De exemplu, în Guatemala, ţara clasată pe locul al treilea în topul de anul acesta, există o cultură a oamenilor prietenoși care întotdeauna zâmbesc. „În ciuda problemelor cu care ne confruntăm, suntem înconjuraţi de frumuseţe naturală care ne ajută să evadăm”, a declarat Luz Castillo, instructor de surf în Guatemala, citat de Daily Mail.

De asemenea, Maria Solis, o vânzătoare ambulantă din Paraguay, dezvăluia modul ei optimist de a privi viaţa, în ciuda greutăţilor. „Viaţa e scurtă și nu există nici un motiv pentru a fi triști, deoarece chiar dacă am fi fost bogaţi, ar fi existat în continuare probleme. Nu trebuie să le luăm foarte în serios”.

Pe de altă parte însă, concluziile studiului arată că „oamenii care câștigă mai bine au tendinţa de a raporta emoţii pozitive mai puternice”. Clifton precizează însă că alte studii au arătat că bogăţia aduce fericire doar până la un punct. Mai exact, valoarea în bani estimată să aibă un impact pozitiv asupra bunăsătării interioare a unui individ este de circa 75.000 de dolari, iar ceea ce depășește această sumă nu contribuie semnificativ la creșterea fericirii.

De asemenea, și alte studii au arătat că averea mare sărăcește individul pe alte planuri. După mai multe experimente în acest sens, psihologul Paul Piff a ajuns la următoarea concluzie: „Cu cât crește nivelul averii unei persoane, cu atât sentimentele de compasiune și empatie se diminuează, iar concepţia că ceva i se cuvine și importanţa propriului interes cresc”. Iar un alt studiu arăta că, pentru a-și crește profitul, oamenii au tendinţa de a minţi de două ori mai mult.

Pe lângă bani, cercetătorii au descoperit și alte elemente cu un impact semnificativ asupra emoţiilor pozitive. Unul dintre ele a fost locul de muncă în cazul adulţilor și mediul de la școală în cazul elevilor și studenţilor, scrie NBC News. Clifton adaugă că „oamenii vor accepta reduceri salariale, pentru a face slujba pe care o iubesc”.

Această observaţie poate părea mai puţin intuitivă, însă și alţi experţi punctează că motivaţia, implicarea și devotamentul faţă de muncă sunt influenţate și de alţi stimului, în afară de bani. „Atunci când ne gândim la muncă, privim motivaţia și salariul ca fiind același lucru, însă realitatea e că ar trebui, probabil, să adăugăm și alte lucruri — sens, creaţie, provocări, proprietate, identitate, mândrie etc.”, susţine Dan Ariely, profesor de economie comportamentală.

Dincolo de aceste elemente cu impact puternic asupra emoţiilor pozitive, secretele pentru fericirea personală există și sunt accesibile. Un amplu studiu efectuat de experţii de la Harvard a ajuns la concluzia că banii și succesul profesional contribuie într-o oarecare măsură la alimentarea fericirii, însă influenţa lor nu este suficient de puternică pentru a fi de ajuns. În schimb, cele mai importante lucruri fără de care nu poţi fi fericit sunt dragostea și relaţiile interumane pe care le construiești.