Cât de pregătită este societatea să plătească preţul singurătăţii

870

„În viitor, ne vom uita în urmă și ne vom gândi «cum de am permis să se întâmple așa ceva?». Ca atunci când ne-am uitat la problema copiilor care muncesc de la 12 ani – e ceva greșit, în mod fundamental, vizavi de ceea ce se întâmplă."

Izolarea pare să devină normă în societatea noastră. Aceasta este situaţia pe care o deplânge Michelle Mitchell, director de programe caritabile la fundaţia Age UK, reclamând că încă nu putem estima corect consecinţele acestei stări de lucruri.

Unii cercetători au evidenţiat faptul că singurătatea slăbește sistemul imunitar fiindcă, spre deosebire de persoanele conectate social, persoanele singure prezintă un risc mai mare de activare a unui virus herpes latent și un nivel mai crescut al proteinelor cu rol în inflamaţii, care apar ca răspuns la stres.

Alţii văd singurătatea ca pe un factor de risc care favorizează chiar decesul. Pe lângă acesta, hipertensiunea sau demenţa provocate de singurătate par doar niște accesorii ale nefericirii. Ca factor de risc pentru decesul prematur, singurătatea „este similară fumatului şi mai pregnantă decât este obezitatea”, susţine Laura Ferguson, director de campanie pentru coaliţia End Loneliness.

„Când ne gândim la izolarea socială şi la sentimentul de însingurare, le vedem adesea ca pe două feţe ale aceleiaşi monede”, a explicat Andrew Steptoe, psiholog la University College London şi conducător al unui studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences. „Dar rezultatele sugerează că lipsa interacţiunilor sociale este dăunătoare indiferent dacă persoana se simte sau nu singură. Când trăieşti izolat, nu numai că îţi lipseşte compania, ci, în multe cazuri, eşti lipsit şi de sfaturi şi sprijin din partea altor oameni.”

„Singurătatea este o sursă comună de suferinţă la persoanele în varstă. Am demonstrat că ea reprezintă, de asemenea, un factor de risc pentru sănătate, putând duce la declin funcţional sau chiar la deces” a afirmat Dr. Carla Perissinotto într-un material alcătuit de DailyMail.

Însă nu doar bătrânii sunt singuri. Un raport al fundaţiei britanice Mental Health arată că tinerii (chiar și adolescenţii) sunt din ce în ce mai singuri.

Lucrurile se schimbă la nivel global. În Statele Unite, aproape unul din șapte adulţi locuiește singur, adică 27% din totalul populaţiei. În Marea Britanie, procentul ajunge la 34. În Olanda și Germania, proporţia celor care nu își împart casa cu cineva este chiar mai ridicată de atât. Cel mai mare procent de populaţie care trăiește singură se înregistrează în Suedia: 47%. Urmează Norvegia, cu 40%. Locuitorii ţărilor scandinave sunt avantajaţi de faptul că politicile de stat protejează cetăţenii de cele mai dificile aspecte ale traiului de unul singur. În Japonia, unde în mod tradiţional viaţa este centrată pe comunitate, circa 30% dintre locuitori trăiesc singuri, lucru valabil mai ales în privinţa celor de la oraș.

La nivel european, se observă că locuitorii ţărilor din sudul continentului sunt cei mai puţin singuri. În Grecia, Spania, Portugalia, Bulgaria și România, mai puţin de 10% dintre locuitori suferă de singurătate, spun statistici citate de BBC.