Într-o lume contratimp, care ne cultivă conceptul de „acum, aici, pe loc”, un strop de răbdare, indiferent că e vorba de copilul neîndemânatic, bătrânii înceţi, traficul haotic, de explicaţiile lungi pentru lucrurile simple sau de cozile interminabile, devine un lux. Recuperarea acestei virtuţi aproape uitate este o promisiune pentru fericire, liniște interioară și relaţii sociale mai bune.
Cum să devii mai răbdător? Nerăbdarea apare de cele mai multe ori din cauza așteptărilor nerealiste pe care le avem, atunci când nu obţinem ce vrem, când vrem și care „adesea nu sunt sincronizate cu realitatea”, după cum observă Toni Bernhard, autoarea mai multor cărţi de dezvoltare personală, într-un articol pentru Psychology Today.
„Lipsa de răbdare activează răspunsul de luptă-sau-fugi pentru că interpretăm cauza nerăbdării drept o ameninţare. Acest lucru conduce la eliberarea de cortizon, iar acest hormon al stresului este toxic pentru toate ţesuturile, în special pentru creier”, explică Mary Jane Ryan, autoarea cărţii Puterea răbdării, pentru Fast Company.
Din fericire, a fi răbdător se învaţă, iar primul pas important pentru a cultiva această virtute este înţelegerea motivelor care declanșează în primă instanţă starea de nervozitate. Exerciţiul este util pentru evaluarea situaţiei și, în final, pentru a lua decizia unei acţiuni potrivite circumstanţelor, pentru că deși există momente-limită și stresante care declanșează starea de nerăbdare și nervozitate, „de cele mai multe ori situaţia nu e urgentă, e doar enervantă”, explică Ryan.
Pe toţi cei care vor să înveţe să fie mai răbdători, experta îi sfătuiește să apeleze la câteva strategii care ajută la calmarea stărilor de nervozitate. Plimbările sau sportul contribuie la micșorarea nivelului de stres. Vechiul sfat de a număra până la 10, înainte de a răbufni, îţi oferă timp pentru a regândi ce ai de spus și a-ţi limpezi creierul.
De asemenea, exerciţiile de respiraţie adâncă s-au dovedit a fi extrem de utile pentru diminuarea nivelului de stres, în situaţiile care îţi pun răbdarea la încercare. Acestea ajută organismul să se calmeze și contribuie la micșorarea producţiei de hormoni de stres, explică Esther Sternberg, cercetătoare la Institutul Naţional pentru Sănătate Mentală din SUA, pentru NPR.
Un alt exerciţiu pentru cultivarea răbdării este practicarea recunoștinţei. Experţii de la Harvard Kennedy School și de la Universităţile din California, Riverside și Northeastern au observat acest lucru după ce au rugat mai mulţi voluntari să povestească în scris o întâmplare care i-a făcut să se simtă fie fericiţi, fie recunoscători, fie nu i-a atins cu nimic. Participanţii au avut de ales apoi între o recompensă financiară primită imediat sau o sumă de bani mai mare, primită peste o lună. Participanţii care s-au încărcat cu emoţiile episodului de recunoștinţă au ales recompensa pentru care trebuiau să aștepte mai mult, spre deosebire de cei care au rememorat un eveniment fericit sau neutru și care au dorit o recompensă imediată. „Influenţa recunoștinţei, posibil datorită legăturilor sale cu un sentiment de împlinire și o nevoie de a «da mai departe» în viitor, a fost destul de precisă”, au arătat rezultatele.
Foto: DomenicBlair | Pixabay
