Foamea stimulează generozitatea

21

Senzaţia de foame poate intensifica dorinţa de susţinere a bunăstării sociale a individului, însă nu conduce neapărat spre acţiuni concrete, sugerează un studiu danez, citat de National Public Radio (NPR).

Cercetătorii de la Universitatea Aarhus au rugat 104 studenţi ai instituţiei să nu consume alimente sau băuturi timp de patru ore. După această perioadă, voluntarii au fost împărţiţi în două grupe și o parte a primit băuturi pe bază de carbohidraţi, iar cealaltă băuturi care conţineau îndulcitori artificiali. Nivelul glicemiei a fost folosit pentru a măsura gradul senzaţiei de foame a participanţilor. Cei care au consumat băuturi îndulcite artificial aveau un nivel mai mic al indicelui glicemic, motiv pentru care ei resimţeau o senzaţie de foame mai puternică, în raport cu ceilalţi voluntari.

Studenţii au fost apoi rugaţi să răspundă unor întrebări legate de bunăstarea socială. Cei care au înregistrat cel mai mare grad de susţinere a bunăstării sociale și de încurajare a generozităţii oamenilor din jur au fost aceia care au simţit o senzaţie de foame mai puternică, adică voluntarii care au consumat sucurile îndulcite artificial.

Cu toate acestea, când cercetătorii au oferit participanţilor din acest grup o sumă de bani, ei nu au observat acţiuni concrete care să sprijine generozitatea. Acest fenomen ar putea sugera că afișarea dorinţei de susţinere a generozităţii este doar un demers care vizează stimularea generozităţii în ceilalţi indivizi, scriu autorii studiului, Lene Aarøe și Michael Bang Petersen, în jurnalul de specialitate Psychology Science.

„Descoperirile noastre oferă o nouă înţelegere asupra modului în care la baza opiniilor noastre stau impulsuri biologice", a declarat Lene Aarøe, pentru NPR. Cei doi cercetători au pornit demersul, bazându-se pe modul în care, în trecut, comunităţile mici apelau la sprijinul celorlalţi, în scopul împărţirii resurselor de hrană, pe timpul perioadelor de foamete.