Vieţile sexuale ale celorlalţi sunt mult mai interesante în imaginaţia noastră decât sunt în realitate. Motivele pentru care supraestimăm activitatea sexuală a altora au explicaţii sociologice ușor de identificat, dar nu la fel de ușor de deconstruit.
Avem tendinţa de a ne imagina că tinerii sunt mai activi sexual decât sunt în realitate, iar bărbaţii, în special, au o viziune foarte distorsionată despre viaţa sexuală a femeilor. Acestea sunt două dintre cele mai interesante concluzii publicate în volumul The Perils of Perception (Pericolele percepţiei), care cuprinde rezultatele mai multor studii pe termen lung efectuate de agenţia de sondaje Ipsos.
Într-unul dintre aceste studii, scrie BBC, oamenii de știinţă i-au întrebat pe participanţii de toate vârstele, din Marea Britanie și din SUA, cât de des cred că au relaţii sexuale, într-o lună, tinerii de 18-29 de ani. În medie, respondenţii din ambele ţări au bănuit că tinerii de sex masculin ar face sex de 14 ori într-o lună. Însă numărul real, așa cum a fost înregistrat în alte sondaje privind comportamentul sexual, este de fapt 5, în Marea Britanie, și 4, în Statele Unite. La un calcul simplu, bănuiala respondenţilor este că băieţii au relaţii sexuale cam o dată la două zile, adică de circa 170 de ori într-un an, comparativ cu realitatea, care se oprește la 50-60, adică de aproximativ 3 ori mai puţin. Dar aceasta nu este cea mai uimitoare percepţie eronată care a reieșit din sondaj.
Bărbaţii cred că femeile tinere au o viaţă sexuală incredibil de activă. Britanicii cred că tinerele au 22 de raporturi sexuale pe lună, în timp ce americanii au indicat numărul 23. Aceste estimări presupun că o femeie obișnuită face sex aproape în fiecare zi a săptămânii. În realitate însă, tinerele au relaţii sexuale de maximum 5 ori pe lună.
Ce explică diferenţele acestea uriașe de percepţie? Specialiștii spun că o influenţă majoră o are lipsa de informaţie comparativă demnă de încredere. În privinţa altor comportamente umane, aflăm ceea ce este normal (adică mediu) prin intermediul observaţiei. Observăm anumite tipare și tragem concluzii. Însă lucrul acesta nu este valabil pentru relaţiile sexuale, care se petrec de obicei în spatele ușilor închise. Prin urmare, în lipsa surselor de comparaţie viabile, oamenii tind să își ia repere pe care le învestesc ei cu autoritate: discuţiile cu prietenii, presa tabloidă și pornografia. Acestea însă colportează predominant exemple extreme, care distorsionează modul în care percepem realitatea.
Alte studii privind comportamentul sexual au arătat că generaţiile actuale au mai rar parte de relaţii sexuale decât generaţiile mai în vârstă. Un studiu publicat în Archives of Sexual Behavior spune că frecvenţa raporturilor sexuale a scăzut cu câte 9 unităţi în fiecare an în 2010-2014, faţă de 2000-2004.
Scăderea, care a dus la o medie de 54 de raporturi sexuale pe an, potrivit studiului amintit, este salutară dacă luăm în considerare faptul că, potrivit unei cercetări de la Universitatea York, din Canada, numărul „optim” de raporturi sexuale pentru maximizarea bunăstării psihice este de unul pe săptămână. Nu că a avea relaţii sexuale mai des ar fi un lucru rău, spun cercetătorii. Ci aceștia doar au descoperit că sexul mai des de o dată pe săptămână nu este asociat cu un plus de fericire a cuplurilor. Studiul a fost doar unul corelaţional. Altfel spus, nu se știe dacă bunăstarea psihică a fost un precursor al activităţii sexuale sau dacă activitatea sexuală a generat bunăstarea psihică.
A crește programatic frecvenţa relaţiilor nu aduce cu sine o creștere a împlinirii în cuplu, arată un studiu din 2015, potrivit căruia, dacă nu provoacă disconfort niciunuia dintre parteneri, chiar și o frecvenţă mai redusă decât cea indicată ca optimă de către psihologi ar putea să fie nivelul optim pentru acel cuplu.