De ce devenim mai deștepţi odată cu vârsta?

418

Vești bune pentru cei „trecuţi de mijlocul vieţii". Se pare că vârsta de mijloc (40-68 de ani) ar fi vârful dezvoltării funcţiilor cerebrale. Cel puţin așa susţine Barbara Strauch, autoare a cărţii The Secret Life of the Grown-Up Brain: The Surprising Talents of the Middle-Aged Mind (Viaţa secretă a creierului matur: Talentele surprinzătoare ale minţii la vârsta mijlocie), editor la New York Times.

Într-un material publicat de Yahoo! Shine, Strauch expune trei motive pentru care devenim mai deștepţi odată cu vârsta.

1. Creierul se extinde. În ciuda mitului că omul pierde celule neuronale odată cu înaintarea în vârstă, Strauch susţine că există cercetări care arată că neuronii continuă să se dezvolte pe parcursul vârstei mijlocii.

2. Înveţi să foloșești ambele emisfere cerebrale. La maturitate, oamenii sunt mai capabili decât la tinereţe să își folosească ambele emisfere ale creierului. În acest fel, ei pot judeca mai bine situaţiile.

3. Gândești mai creativ. Lobul frontal se micșorează pe măsură ce înaintăm în vârstă, odată cu el diminuându-se și capacitatea de concentrare. Cercetătorii spun însă că o minte mai puţin concentrată poate fi mai creativă, deoarece este mai probabil să facă legături între idei ce nu par să aibă vreo legătură unele cu altele.

Tot specialiștii indică trei soluţii pentru a te asigura că vei ajunge mai deștept pe măsură ce vei îmbătrâni:

1. Practică exerciţii fizice pentru a îmbunătăţi circulaţia sângelui, care stimulează regenerarea celulelor din girusul dinţat – zonă a creierului importantă pentru procesele de memorare și învăţare.

2. Experţii spun că odată cu înaintarea în vârstă crește nivelul de glucoză din organism. De aceea recomandă reducerea consumului de dulciuri și consumarea alimentelor mai sănătoase, precum cartofii dulci sau cerealele integrale, care combat creșterea glicemiei.

3. Practică activităţi care te solicită mental cel puţin o dată pe săptămână. Oamenii care au activităţi de petrecere a timpului liber ce implică procesarea de informaţii (ex. lecţiile de pian sau învăţarea unei noi limbi străine) sunt de două ori mai puţin predispuşi la Alzheimer decât cei care nu au astfel de preocupări.