Sindromul Down ar putea fi tratat în viitor

1311

Cercetătorii au descoperit un nou tratament care ar putea fi aplicat persoanelor care suferă de sindromul Down, pentru a corecta anumite aspecte ale bolii.

Geneticianul Roger Reeves de la Johns Hopkins University se pare că ar fi descoperit un medicament care să corecteze anumite aspecte ale sindromului Down, precum deficitul în ceea ce priveşte învăţarea şi memoria. Potrivit specialiştilor, abordarea lui Reeves este o noutate care ar putea face ca toţi cei care au acest sindrom să poată trăi mai bine şi fără să depindă atât de mult de cei din jurul lor, corectând, într-o oarecare măsură, retardul mintal de care suferă persoanele cu sindromul Down, notează salon.com.

Echipa lui Reeves a făcut un experiment pe şoareci născuţi cu sindromul Down, injectându-le o substanţă chimică care stimula o parte a creierului responsabilă de dezvoltarea neurologică şi de creşterea cerebelului. Mărimea cerebelului (creierul mic), care joacă un rol important în controlul motor şi care este implicat şi în unele funcţii cognitive, este de 40 de ori mai mică în cazul persoanelor cu sindromul Down. Prin injectarea acestei substanţe, mărimea acestuia a fost restabilită, dar, spre surprinderea lor, a fost „reparat" şi hipocampusul, responsabil de funcţia cognitivă şi cea a memoriei; o altă posibilitate ar fi să nu fi fost „reparat" hipocampusul, iar cerebelul să fie implicat mai mult în funcţia cognitivă şi cea a memoriei decât se credea până în prezent. 

Sindromul Down este una dintre cele mai cunoscute şi frecvente afecţiuni genetice, cauzat de o disfuncţionalitate cromozomială, adică de prezenţa unui cromozom suplimentar ataşat perechii cromozomiale 21. Se estimează că unul dintre 1.000 de copii care se nasc anual în toată lumea au sindromul Down, iar în prezent, peste 100 de milioane de persoane afectate sunt în viaţă.

În ultimii ani, ştiinţa a avansat mult în domeniul cunoaşterii mecanismelor implicate în retardul în ceea ce priveşte dezvoltarea persoanelor cu sindromul Down. Potrivit lui Reeves, în ultimii şase sau şapte ani s-au făcut multe descoperiri legate de neurochimia din cadrul sindromului, motiv pentru care oamenii de ştiinţă şi cercetătorii sunt optimişti şi aşteaptă rezultate promiţătoare.

Studiul lui Reeves a fost publicat recent în Science Translational Medicine.