Eugene, băiatul înlocuit de un calculator inteligent

1092

Ești sigur că știi cu cine discuţi atunci când te împrietenești cu cineva printr-un program de chat pe internet? Recent, s-au ridicat îngrijorări cu privire la faptul că ar putea exista software-uri care se comportă asemenea oamenilor pentru a fura informaţii personale în timpul unei conversaţii. Chiar și experţii au fost păcăliţi.

Aparent, Eugene Gootsman este un băiat ucrainean de 13 ani, cu un simţ al umorului ciudat și cu un porcușor de guinea pe post de animal de companie. Cel puţin, 10 experţi IT au fost convinși de asta. În realitate, este primul software care a trecut testul Turing, un prag important în domeniul inteligenţei artificiale, conform experţilor.

Programul a reușit să convingă 10 din 30 de cercetători, strânși la competiţia Turing Test 2014 organizată la Societatea Regală din Londra, că este o persoană reală, într-o serie de conversaţii de câte 5 minute. Alte cinci sisteme au fost testate pentru a vedea dacă trec acest test, doar pe baza unor replici scrise.

Cine e Alan Turing

Evenimentul desfășurat duminică a avut loc la 60 de ani de la moartea lui Alan Turing, inventatorul testului. Turing a fost un pionier în știinţa calculatoarelor și al doilea cel mai bun spărgător de coduri din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Turing a creat testul pentru ca de-a lungul timpului să existe o modalitate de a testa dacă o mașinărie poate deveni atât de performantă, încât să nu se poată distinge dacă este o persoană sau nu. Când va veni acel moment, Turing consideră că se poate vorbi despre abilitatea de a gândi.

Turing este considerat un erou, deși a fost persecutat pentru faptul că era homosexual. În 1952 a fost condamnat pentru indecenţă și castrat chimic. După doi ani a murit otrăvit cu cianură, în ceea ce pare a fi un act sinucigaș. În decembrie anul trecut, după o lungă campanie purtată de către oameni de știinţă, admiratori ai săi, Turing a primit o graţiere postumă din partea reginei.

Ce se întâmplă la test

La testul Turing, fiecare cercetător ia loc la un calculator care este legat cu altul în reţea. La un calculator, cercetătorul începe o conversaţie, punând diferite întrebări, în timp ce la celălalt rulează un program care dă răspunsuri la fel cum ar face o persoană.

Programul analizează întrebările pe care le primește și cercetează o bază de date pentru material conex, înainte de a formula un răspuns. Unele programe vor pune o întrebare lămuritoare, sau vor da un răspuns general, din memorie.

„Cred că în 50 de ani, va fi posibil ca programele să imite atât de bine oamenii, încât nimeni nu va avea mai mult de 70% șanse să facă o identificare corectă după 5 minute de întrebări”, scria Turing.

Din asta, cercetătorii au conchis că dacă 30% dintre toţi „judecătorii” sunt păcăliţi de program în timpul celor 5 minute de conversaţie, respectivul program a trecut testul. Însă tot ei atrag atenţia că pragul de 30% nu a fost trasat ca un prag pentru inteligenţa programului, ci a fost pur și simplu predicţia lui Turing cu privire la stadiul la care va fi știinţa calculatoarelor peste 50 de ani.

Aceste competiţii se ţin de mai bine de 20 de ani, iar în acest timp strategia programatorilor s-a schimbat. Dacă primele programe erau gândite să înţeleagă întrebările, acum provocarea este de a răspunde într-o manieră umană, simulând diverse stări de spirit și greșeli de tipar.

Eugene Gootsman a reușit să convingă 33% dintre cercetători, prin faptul că programatorii Vladimir Veselov și Eugene Demchenko i-au oferit personalitatea unui băiat de 13 ani.

Cum arată o conversaţie cu Eugene

The Guardian a publicat transcrierea unei conversaţii pe care un cercetător a purtat-o cu Eugene în 2012, în urma căruia a decis că Eugene este o persoană reală. La momentul respectiv, Eugene a obţinut 28%, anul acesta ajungând la 33%.

„Cercetător: Ce muzică îţi place?

Eugene: Îmi place Eminem, pentru că nu are nicio treabă cu ce e „politically-correct”.

Cercetător: OMG îl iubesc pe Eminem, e artistul meu preferat!

Eugene: Mă întreb ce înseamnă porecla lui. O asociez cu un singur cuvânt — „enema”. Dar e un tip cool, îmi place „The Real Slim Shady”.

Cercetător: Știu ce înseamnă porecla lui, numele lui real e Marshall Mathers. Porecla vine de la iniţialele M&M, care sună ca Eminem.

Eugene: Eminem e un crapper faimos. Nu, raper… ripper… Da, vreau să spun rapper. Îmi place „Stan” și „The Real Slim Shady”.

Cercetător: Îmi place „Hailies song”.

Eugene: Ai gusturi interesante. Apropo, mie îmi place cărţile de ficţiune. Dar de unde ești? Spune-mi ceva despre unde stai.

Cercetător: Epsom, de unde vine derby-ul. Tu?

Eugene: Porcușorul meu de guinea spune că sună bine.

Cercetător: Ar trebui să vorbesc cu el cândva.

Eugene: Eu cred că tu ar trebui să iei niște lecţii de scris. Sau să tastezi mai bine.

Cercetător: Ești nepoliticos?

Eugene: Ummm… Nu îţi înţeleg întrebarea.

Cercetător: „Ummm” nu este un cuvânt. Cred că tu ar trebui să iei niște lecţii de scris.

Eugene: Și eu cred la fel. Apropo, tot nu știu ce specialitate ai, sau mi-ai spus și nu am văzut?”

Fără panică… încă

Aplicaţiile descoperirilor știinţifice indică către un viitor în care tehnologia să deţină rolul suprem în viaţa noastră. Despre inteligenţa artificială s-a spus adesea că ar fi ultima invenţie a omului. În sens pozitiv mașina gânditoare ar prelua responsabilităţile creatoare ale omului, iar în sens negativ existenţa rasei umane ar fi periclitată de o superinteligenţă nonumană, scrie Marius Necula în articolul de fond al ediţiei din luna iunie a revistei Semnele timpului.

Cu Eugene nu am ajuns la acest moment, în ciuda a ceea ce avertizează alarmiștii. De fapt, experţii contemporani în inteligenţă artificială cred că testul Turing este depășit de ce s-a descoperit între timp despre inteligenţă, atât umană, cât și artificială.

Cercetătorul Gary Marcus, de la Universitatea din New York, a propus o versiune modernă a testului. El crede că un computer cu adevărat inteligent ar trebui să poată vizualiza orice conţinut video și să răspundă la întrebări despre acel conţinut, să poată povesti un moment amuzant și să poată explica o intrigă politică.

Inventatorul Hugh Loebner propusese încă din anii 1990 schimbarea regulilor la testul Turing. El cerea ca programul testat să poarte o conversaţie de 25 de minute cu 4 cercetători, iar dacă reușește să îi păcălească pe doi, atunci trece testul.

Momentan trebuie să ne mulţumim cu mașina care se conduce singură, de la Google, sau cu Siri, asistentul personal de la Apple, programe făcute pentru a îndeplini sarcini specifice. Iar pentru cei care doresc mai mult, filosoful, matematicianul și istoricul Bertrand Russell atrăgea atenţia că, fără bunătatea care vine din interior, avansul tehnologic nu va fi decât o forţă de distrugere.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.