VIDEO: Cum procesează creierul sunetele vorbirii

505

Experţii de la Universitatea California, San Francisco, au descoperit câteva aspecte importante legate de procesul prin care creierul uman percepe semnalele acustice complexe ale sunetelor produse în timp ce vorbești.

„Regiunile creierului unde sunt procesate discursurile au fost identificate, dar nimeni nu știa cu adevărat cum are loc procesul”, a declarat coordonatorul studiului, dr. neurolog și neurochirurg Edward Chang. Regiunea cerebrală responsabilă de înţelegerea sunetelor vorbirii poartă numele girus temporal superior, sau zona Wernicke. Până în prezent, experţii credeau că această regiune a creierului receptează doar fonemele.

La studiu au luat parte 6 pacienţi care se pregăteau de o operaţie chirurgicală pentru tratarea epilepsiei. Una dintre procedurile intervenţiei presupunea implantarea pe suprafaţa creierului a unor dispozitive de înregistrare a activităţii neuronale. Cu ajutorul acestora, cercetătorii au putut colecta informaţii ale activităţii creierului în momentul în care pacienţii au ascultat 500 de fraze distincte vorbite în limba engleză de către 400 de persoane diferite.

În urma analizării datelor adunate din regiunea girusului temporal superior, cercetătorii au observat că această zonă este activată de o serie mult mai largă de sunete pe care vorbitorul le produce prin intermediul corzilor vocale și ale mișcărilor buzelor și limbii, nu doar de foneme. „Drept rezultat, atunci când auzim pe cineva vorbind, diferite regiuni din creier «se aprind» în timp ce ascultăm fluxul diferitelor elemente de vorbire”, explică unul dintre autorii studiului, dr. Nima Mesagarani, de la Universitatea Columbia.

Observaţiile experţilor arată că vocalele, respectiv consoanele au activat grupuri diferite de neuroni, din zone specifice distincte din girusul temporal superior, scrie New Scientist. Mai departe, aceste două zone se divid în grupuri mai mici, responsabile de anumite semnale acustice, ca de exemplu de sunetele fricative sau de cele oclusive.

„Imaginaţi-vă cât de multe lucruri diferite trebuie să se întâmple pentru ca să înţelegi propoziţia: «Am nevoie de o ceașcă de cafea.» Mai întâi de toate, trebuie să identifici toate sunetele diferite de care nu ai nevoie de pe fundal. Trebuie să spargi (fluxul de sunet) în unităţi. Trebuie să combini cuvintele și să generezi înţelesul corect. Iar fiecare dintre aceste părţi are propriile subrutine”, a declarat pentru NPR prof. David Poeppel, de la Universitatea Columbia, care nu a fost implicat în cercetare.

Descoperirile făcute deschid noi porţi pentru cercetarea procesului prin care creierul descifrează sunetele vorbirii, subliniază autorii. Perspectivele oferite de acest demers poate avea o importanţă deosebită în scopul înţelegerii tulburărilor de limbă, precum dislexia.