junk food

Cum îţi păcălesc alimentele nesănătoase creierul

Mâncărurile delicioase trebuie să satisfacă două condiţii esenţiale pentru a ne oferi acele senzaţii plăcute în timpul consumului, scrie Steven Witherly, cercetător în domeniul alimentar, în cartea sa, De ce le place oamenilor junk food-ul (Why Humans Like Junk Food).

Reţeta de Coca-Cola din Mexic nu se va schimba

Timp de mai mulţi ani, America de Nord nu a consumat Coca-Cola produsă local, ci a importat-o din Mexic, deoarece se spune ca aşa-numita „Mexicoke", este mult mai gustoasă.

Mamele care mănâncă nesănătos în timpul sarcinii ar putea transmite acest obicei copiilor

Femeile însărcinate nu ar trebui să consume produse nesănătoase, de tip junk food, deoarece acest obicei ar putea favoriza apariţia dependenţei de astfel de alimente în cazul copiilor, au arătat rezultatele studiilor pe cobai, efectuate de un grup de cercetători australieni, notează Huffington Post.

Chimia şi psihologia din spatele dependenţei de fast food (4 studii de caz)

Probabil că oricine priveşte în spatele cortinei industriei producătoare de fast food nu se aşteaptă să găsească companii interesate de sănătatea publicului. Şi de multe ori interesul pentru sănătate este subsumat interesului pentru profit. Însă o anchetă de investigaţie, efectuată de un jurnalist laureat cu premiul Pulitzer, scoate la iveală nu doar strategiile de marketing, dar şi chimia şi psihologia folosite de marile companii precum Kraft, Nestle, Pepsi şi Coca Cola pentru ca produsele lor să producă dependenţă.

Cine se uită mult la TV, mănâncă mai nesănătos

Oamenii de ştiinţă au descoperit că există o legătură între privitul ore în şir la televizor şi consumarea de alimente bogat calorice.

Reclamele pentru junk food îi influenţează pe copii

Copiii care văd la televizor reclame pentru mâncare nesănătoasă comportă un risc sporit de a dori să mănânce alimente cu nivel ridicat de zahăr sau de grăsime, comparativ cu aceia care nu văd reclame de acest gen.

Românii mănâncă fast-food de 2 miliarde euro

Două miliarde de euro. Atâta cheltuie anual românii pentru hrana procurată de la fast-food. În schimb, pentru a face sport la o sală de fitness, nu se arată dispuși să plătească mai mult de 300 de milioane de euro.