Cum îţi păcălesc alimentele nesănătoase creierul

287

Mâncărurile delicioase trebuie să satisfacă două condiţii esenţiale pentru a ne oferi acele senzaţii plăcute în timpul consumului, scrie Steven Witherly, cercetător în domeniul alimentar, în cartea sa, De ce le place oamenilor junk food-ul (Why Humans Like Junk Food).

Pe de-o parte este vorba de modul în care alimentele ne „trezesc simţurile" (de la miros și gust, până la modul în care simţim alimentele în cavitatea bucală), explică scriitorul și antreprenorul James Clear, bazându-se pe lucrarea lui Witherly, într-un articol pentru Huffington Post. Pe de altă parte, este vorba de acea combinaţie de macronutrienţi și ingrediente atrăgătoare pentru papilele noastre gustative, care ne determină să cumpărăm iar și iar anumite produse.

În spatele acestor experienţe deosebite din timpul consumului există o serie de factori care influenţează creierul, alimentându-ne poftele pentru un anumit produs, care devine astfel irezistibil.

Unul dintre secrete, denumit de Witherly „contrast dinamic", este gama largă de senzaţii pe care o oferă un singur aliment. Altfel spus, un singur produs poate avea, pe lângă un gust aromat și foarte plăcut, un înveliș crocant, care acoperă un miez moale sau cremos. „Pentru creier, ronţăirea unui astfel de produs este ceva nou și palpitant", punctează expertul.

O mâncare irezistibilă îţi va „lăsa gura apă", iar cu cât răspunsul salivaţiei este mai mare, cu atât gustul alimentelor este mai intens pentru papilele gustative. Sosurile, glazurile și toate produsele emulsionate acţionează acest proces. De aceea creierul tău nu poate rezista unor alimente precum ciocolata, sosurile pentru salată, maioneza sau îngheţata, scrie Clear.

Totodată, alimentele nesănătoase sunt create astfel încât ele să nu îţi „plictisească" creierul. Când oferi papilelor același gust, intensitatea plăcerii se poate diminua chiar și în câteva minute. Nu același lucru se întâmplă însă în cazul produselor junk-food, care oferă o senzaţie plăcută și interesantă, dar nu afectează răspunsul senzorial, punctează Clear.

De asemenea, un studiu efectuat de cercetătorii de la Oregon Health & Science University arăta că produsele de tip junk food alterează abilitatea creierului de a simţi senzaţia de saţietate și de a controla apetitul, scrie Daily Mail. În spatele acestui efect stau grăsimile trans, denumite și grăsimi nesaturate, prezente în multe alimente procesate și care sunt dificil de digerat de către organism.

Jurnalistul american Michael Moss, de la NY Times, a investigat timp de aproape patru ani modul în care alimentele nesănătoase ne atrag ca un magnet. În urma demersului a rezultat lucrarea Sare, zahăr și grăsimi: Cum ne-au agăţat giganţii din industria alimentară (Salt, Sugar, Fat: How the food giants hooked us). Printre descoperirile sale se numără și impactul pe care îl are topirea alimentelor în gură asupra creierului. Dizolvarea produselor în cavitatea bucală nu permite creierului să realizeze numărul total de calorii consumate. Fără aceste noţiuni, nu ne vom opri din mâncat, susţine Moss. Unele companii au mers mai departe, până la proiectarea formei alimentelor pe baza geometriei gurii. Rezultatul acestui proces se traduce prin îmbunătăţirea procesului de topire a produsului și intensificarea senzaţiilor produse de arome.

Nu numai senzaţia de topire a alimentelor în gură ne face să poftim la anumite produse. Cercetătorii din industria alimentară s-au concentrat și asupra altor experienţe senzoriale plăcute pe care le trăim în timp ce savurăm anumite alimente nesănătoase. Sunetele produse în momentul în care mănânci chipsuri sau senzaţia creată de bulele sucurilor carbogazoase sunt „proiectate" de experţi pentru a face aceste produse atât de irezistinile, adaugă Clear.

Chiar dacă tentaţia alimentelor nesănătoase este puternică, aceasta poate fi ţinută sub control. Bloggerul Tony Schober, fondatorul platformei Coach Calorie sfătuiește evitarea impunerii unor restricţii stricte, care ar putea face mai mult rău decât bine. În schimb, el este de părere că, din când în când, îţi poţi permite să „trișezi" în dietă și să te recompensezi cu unul din acele alimente preferate „interzise", care ar putea deveni astfel „o sursă de motivaţie pentru a mânca sănătos în restul timpului". Schober punctează, de asemenea, că uneori senzaţia de sete poate fi confundată cu foamea, motiv pentru care subliniază importanţa hidratării. Fibrele și nutrienţii sunt importanţi în controlarea apetitului și a senzaţiei de foame, motiv pentru care ele trebuie să facă parte din dieta ta zilnică.

Totodată, este important să nu sari peste mesele zilnice, în special peste micul dejun care te ajută să previi poftele sau obiceiul de a ronţăi alimente nesănătoase.