Florentin Lehaci

„NATO ameninţă, dar ameninţările sunt mai degrabă şoptite”, observă un jurnalist DW după ce deciziile summitului NATO de la Varșovia au devenit publice. Practic, reuniunea NATO s-a încheiat cu o schimbare de ton în discursul oficialilor care contează la nivel european.

Atunci când o mamă își ucide fiica este terifiant. Însă atunci când gestul este justificat prin apel la tradiţie lucrurile devin și mai tulburătoare.

În anii de „boom“ 2007-2008, şeful Băncii Centrale a României atenţiona: „Să nu izbim avionul“, făcând trimitere la o preconizată criză economică ce risca să surprindă România nepregătită. „Izbim iar avionul?” este întrebarea provocatoare a unui jurnalist Adevărul, care atrage atenţia asupra repetării unor lecţii neînvăţate ale trecutului.

Regatul Unit nu doar că nu mai este unit în urma referendumului privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană, dar și se confruntă cu puternice accente nedemocratice. După Brexit, s-au înregistrat numeroase incidente cu caracter xenofob ori rasist. Vizaţi sunt, „fără discriminare”, polonezi, români, italieni, nordici ori musulmani.

„Dating-ul nu este o chestie foarte simplă. În plus, dacă ești și femeie supraponderală atunci este chiar mai dificil. Iar pe deasupra, dacă mai ești și creștină, atunci relaţia este de-a dreptul imposibilă”. Această declaraţie tranșantă, cu nuanţe triste, îi aparţine lui Joy Beth Smith, editor la un blog adresat tinerelor creștine (Today's Christian Woman)....

Creștinilor din Rusia nu li se va mai permite să le trimită prietenilor o invitaţie la biserică sau să ţină evanghelizări în propriile case - în cazul în care va fi pus în aplicare cel mai nou set de legi de supraveghere antiterorism din Rusia. Analiștii interpretează măsurile ca pe o formă mascată de protejare...

Marea Britanie va fi făcută să sufere pentru alegerea sa, scria NY Times, cu câteva zile înaintea deznodământului referendumului. „Nimeni nu are niciun chef să fie amabil a doua zi după Brexit”, declara Camille Grand, director la Fundaţia pentru Cercetare Strategică din Franţa, anticipând, parcă, poziţia de forţă a europenilor în raport cu ţara dezertoare....

Stresul face parte integrantă din viaţa cotidiană. S-ar putea spune că ne-am acomodat deja cu prezenţa lui. Știm cu toţii cât de nociv este, însă poate că nu ne-am pus întrebări suficiente cu privire la efectele sale asupra creierului.

Ar putea fi anticipată istoria? Așa am putea crede dacă luăm în considerare teoria unor experţi americani care au creionat o ipoteză plauzibilă. Generaţiile nu doar că se succed, ci au similitudini cu cele anterioare. La fiecare a patra generaţie ciclul se reia, permiţând, astfel, înţelegerea modului în care se comportă o generaţie.

„Suntem cu adevărat dezamăgiţi că bunicii noştri au decis, pur şi simplu, că îi urăsc pe străini mai mult decât ne iubesc pe noi şi viitorul nostru”, a afirmat un tânăr britanic. Nu este singurul tânăr frustrat, ba chiar disperat, în legătură cu decizia luată la referendum, situaţia evidenţiind o ruptură puternică între generaţii, comentează...

Nu era greu de intuit că un vot în favoarea Brexitului va fi urmat de o intensificare a tensiunilor, dar și de o explozie de speculaţii. Bucuria unora nu face decât să evidenţieze și mai intens deruta celorlalţi. Nu este exclus ca majoritatea britanicilor care și-au exprimat votul să nu fi luat în calcul toate...

Cei mai mulţi copii sunt expuși la pornografia online de la vârste tot mai fragede, avertizează un studiu realizat de o universitate britanică. Aproximativ 53% dintre copiii cu vârste cuprinse între 11 și 16 ani au văzut un material explicit pornografic. Aproape toţi (94%) l-au văzut când aveau vârsta de 14 ani, concluzionează Middlesex University.

Nu este o noutate faptul că ne trăim viaţa tot mai iresponsabil. Propriile alegeri, cu cât sunt mai problematice, cu atât ne afectează mai mult sănătatea, iar în privinţa alimentaţiei sunt, poate, cele mai puţine motive de încântare. Malnutriţia tinde să devină normă, se arată în studiul Global Nutrition Report. Cu alte cuvinte, devine o „modă”.

Lumea așteaptă cu înfrigurare o eventuală decizie a britanicilor de ieșire din Uniunea Europeană. Cum va fi afectată România dacă, mâine, britanicii vor decide să încheie socotelile cu UE?

Liderii ortodocşi nu s-au mai reunit într-un mare sinod de la schisma din 1054. Iată că, după aproape un mileniu, au reușit să o facă, însă într-un context tensionat ca și precedentul. Nici nu a început bine reuniunea, că a ieșit la suprafaţă lipsa de unitate a unei ortodoxii măcinate de sentimente naţionalist-politice suprapuse peste...

Lejeritatea cu care suporterii s-au încăierat prin preajma stadioanelor din Franţa ne obligă să ne întrebăm dacă nu cumva asistăm la nașterea unui nou concept. „Banalitatea violenţei” intră în normalitatea cotidiană. Aproape că nu se mai poate fără ea.

Motivele de îngrijorare se accentuează atunci când ne uităm nu numai la datele statistice climatice, ci și la fenomenele meteorologice care lovesc nemilos planeta. Oamenii de știinţă depun eforturi serioase să convingă autorităţile responsabile că nimic nu este întâmplător. Vijelii, secete, furtuni sunt rezultatul direct al unei încălziri care pare să scape tot mai mult...

Se va reuși diminuarea efectelor negative generate de încălzirea globală? Ar putea fi o posibilitate dacă marii poluatori vor face măcar un pas în spate, micșorând investiţiile în domeniile care produc pagube imense planetei.

Rasismul este peste tot. Fie că este vorba de politică, de divertisment, de tehnologie, mass-media sau finanţe, rasismul, întreţinut sistematic sau ascuns în prejudecăţile cultivate la nivel subconștient, ne tulbură existenţa.

Stresul este perceput ca o componentă negativă a stilului de viaţă contemporan. Ne afectează sănătatea și calitatea vieţii. Totuși încercarea de a-l evita s-ar putea să nu fie cea mai bună soluţie.

Elveţienii au respins masiv, printr-un referendum, instituirea unui venit minim de bază pentru toţi cetăţenii, salariaţi sau șomeri. Iniţiativa trebuia să facă parte dintr-un proiect unic în lume, stârnind dezbateri furtunoase într-o ţară care pune mare preţ pe valoarea muncii, relatează Agerpres.