În urmă cu câteva zile, Parlamentul rus a adoptat un pachet de măsuri antiterorism despre care activiştii pentru respectarea drepturilor omului, inclusiv Edward Snowden, fostul angajat al NSA, au afirmat că vor duce la limitarea libertăţii şi a vieţii private a cetăţenilor ruşi. Legile au fost aprobate aproape în unanimitate de către Duma de Stat, camera superioară a Parlamentului, și de către Consiliul Federaţiei, camera inferioară. Ultimul cuvânt îl va avea Putin. Snowden, care locuieşte în prezent în Rusia, a anunţat pe reţelele de socializare că „legea Big Brother” este o „încălcare nejustificată şi fără sorţi de izbândă a drepturilor”, care „va lua bani şi libertate de la fiecare rus fără a îmbunătăţi mediul de securitate”, potrivit rador.ro. Proiectul de lege a fost denunţat de opoziţia rusă, dar și de companiile de tehnologie, care au avertizat asupra costului exorbitant al aplicării lui. Un cetăţean rus condamnat pentru încălcarea legislaţiei propuse ar primi o amendă de la 5.000 la 50.000 de ruble, în timp ce organizaţiile care ar îndrăzni să nu îi respecte prevederile ar primi amenzi de la 100.000 la 1 milion de ruble. Cetăţenii străini ce violează legea se expun pericolului de a fi expulzaţi din ţară.
Noua legislaţie obligă furnizorii de telefonie și de internet să stocheze comunicaţiile vreme de șase luni și informaţiile de tip metadata timp de trei ani. Totodată, aceștia sunt obligaţi să colaboreze cu agenţii de informaţii pentru decodificarea serviciilor de mesagerie criptate. „Acest termen de șase luni nu este doar periculos, ci și inaplicabil”, a avertizat Snowden. Per ansamblu, „noua lege rusească Big Brother constituie o violare inaplicabilă și nejustificabilă a drepturilor, care nu ar trebui promulgată niciodată”, a scris Snowden pe Twitter. Dincolo de aspectele care ţin strict de securitatea statului și care pot fi justificate, o problemă pe care au semnalat-o mulţi gravitează în jurul drepturilor religioase.
Ortodoxia, loc asigurat în pole position
Între multele restricţii preconizate, „Legea Yarovaya” (numele pachetului legislativ propus) impune limite și în aspectele religioase, redefinind într-o formă amplă „activitatea misionară”, în așa fel încât orice predicare sau act religios realizat în afara unui locaș de cult va fi calificat ca activitate misionară. În cazul în care Patriarhia Moscovei va corela credinţa cu etnicitatea (ceea ce este foarte probabil să se întâmple), atunci implicaţiile sunt majore, fiindcă Biserica Ortodoxă poate să se adreseze etnicilor ruși, însă nici unei alte biserici nu i se va permite aceasta, susţine Frank Goble, expert pe probleme religioase și etnice din regiune. Practic, orice credincios autohton sau misionar din afara ţării trebuie să obţină un permis guvernamental prin intermediul unei organizaţii religioase înregistrate, pentru a putea desfășura vreo activitate publică, și nu se vor putea derula evanghelizări în alte locuri decât în cele cu profil religios.
„Biserica Ortodoxă Rusă face parte dintr-un bastion al naţionalismului rus întreţinut de Vladimir Putin”, susţine David Aikman, profesor de istorie și expert în afaceri externe, conform Christianity Today. „Tot ceea ce subminează această filosofie constituie o ameninţare reală, fie că este vorba de misionari protestanţi evanghelici, fie de orice altceva”, continuă expertul. Lloyd Harsch, profesor de istorie bisericească, de la New Orleans Seminary, comentând măsurile legislative, conform Christian Today, a observat că „de la căderea comunismului și dizolvarea Uniunii Sovietice, Rusia și-a restrâns constant deschiderea iniţială spre creștinismul evanghelic”. Aceste legi sunt „o altă invenţie a lui Vladimir Putin pentru a-și consolida puterea și pentru a-și reduce la tăcere criticii folosind pretextul promovării securităţii publice și lupta împotriva terorismului. Orice activitate ce sfidează autoritatea va fi calificată activitate teroristă”. Potrivit lui Harsch, legea ar favoriza Biserica Ortodoxă Rusă, în detrimentul orientării evanghelice. Este convins că „aceste legi reflectă continuarea efectelor secundare ale comunismului”, iar sub umbrela largă a securităţii statului „se urmărește includerea oricăror critici la adresa guvernului și a oricărei activităţi religioase în afara Bisericii Ortodoxe Ruse”.
Lupta pentru drepturi
„În legătură cu adoptarea unei legislaţii care restricţionează în mod semnificativ libertatea activităţii misionare, facem apel să ne unim în post și rugăciune pentru intervenţia lui Dumnezeu și prelungirea perioadei de graţie în vederea predicării nestingherite a Evangheliei în Rusia”, ceruseră liderii adventiști înainte de votul în Parlament, conform site-ului de știri al bisericii amintite. Momentele de rugăciune și post s-au suprapus cu intervenţia lui Oleg Goncearov, director al Departamentului de Libertate Religioasă în cadrul Diviziunii Euro-Asia a Bisericii Adventiste, care a făcut apel la Putin pentru respingerea pachetului de legi.
„Credincioșilor le este imposibil să nu-și exprime convingerile religioase și să păstreze tăcerea chiar și în propriile case, în acord cu această legislaţie”, a notat Goncearov într-o scrisoare deschisă. Goncearov, care este membru al consiliului consultativ al Kremlinului cu privire la organizaţiile religioase și coprezidează un consiliu al bisericilor protestante din Rusia, consideră legislaţia „o încălcare flagrantă a drepturilor fundamentale ale omului, a dreptului inalienabil acordat fiecărei persoane de Creator de exprimare a convingerilor religioase, precum și a drepturilor consacrate în Constituţia rusă și în dreptul internaţional”.
În fapt, problematica drepturilor religioase invocată de liderii religioși se circumscrie încălcării mai largi a tuturor drepturilor omului. „Ceea ce este în joc aici este mai mult decât libertatea religioasă”, a spus Ganoune Diop, director al Departamentul de Libertate Religioasă al Bisericii Adventiste la nivel mondial. „Aceasta include și celelalte libertăţi fundamentale: libertatea de exprimare și libertatea de întrunire. Toate aceste libertăţi fundamentale sunt intercorelate, interdependente și indivizibile.” Și Sergei Ryakhovsky, purtător de cuvânt al bisericilor protestante din Rusia, împreună cu alţi lideri evanghelici, a trimis o scrisoare președintelui Putin, în care menţionează că „istoria sovietică ne demonstrează cum multe persoane din diferite religii au fost persecutate pentru că au difuzat Cuvântul lui Dumnezeu. Această lege ne duce înapoi la un trecut rușinos.”
Cum va muta Putin?
Într-o secvenţă destul de rar întâlnită în Rusia, nu doar liderii cultelor religioase minoritare, ci și politicieni pro-Kremlin, activiști și legislatori s-au pronunţat împotriva proiectului de lege. Șeful operatorilor de telefonie și de internet mobil din Rusia a adresat o scrisoare Consiliului Federal, atenţionând că măsurile preconizate sunt „imposibil de realizat din punct de vedere tehnic și economic”. Chiar și șeful Departamentului de Drepturi ale Omului de pe lângă președinţia Rusiei, Mihail Fedotov, a solicitat amânarea aprobării finale a pachetului de legi. Acest gen de dezacord la nivel înalt este o raritate a ultimului deceniu în Rusia.
Totuși această opoziţie destul de timidă nu este asociată cu problema drepturilor religioase, ci mai degrabă cu aspecte politice și economice. De altfel măsurile votate de Dumă vin pe un trend de ostilitate faţă de minorităţile religioase. În urmă cu patru ani, Putin i-a solicitat guvernului să înăsprească legile cu privire la cultele care se înmulţesc în ţară, amintind că acestea apar „ca ciupercile după ploaie”, ceea ce ar constitui un pericol pentru societate şi pentru poporul rus, care este creştin ortodox în procent de 90%. Însă nu trebuie ignorat faptul că atunci „când ţările subminează sau atacă libertatea religioasă își pun în pericol propria stabilitate”, spunea raportul Departamentului de Stat american pe 2012 despre libertatea religioasă în lume. Privind din această perspectivă, se poate conchide că viitorul Rusiei stă mai mult ca oricând în mâinile lui Putin. Există riscul ca Rusia să fie aruncată și mai mult spre timpuri care nu ar trebui niciodată șterse din memoria umanităţii.
UPDATE: Vladimir Putin a promulgat noul set de legi antitero. „Este o zi neagră pentru Rusia”, a declarat Edward Snowden.
