Rasismul este peste tot. Fie că este vorba de politică, de divertisment, de tehnologie, mass-media sau finanţe, rasismul, întreţinut sistematic sau ascuns în prejudecăţile cultivate la nivel subconștient, ne tulbură existenţa.

Zeci de ani de cercetare au confirmat că toţi avem prejudecăţi de care nu suntem conștienţi, dar ne afectează procesul de luare a deciziilor. Dar aceasta nu înseamnă că oamenii nu pot să își antreneze creierul să fie mai puţin rasist. De exemplu, Jeff Adachi, un avocat din San Francisco, a scris recent un articol în The Washington Post, dezvăluind modul în care şi-a identificat prejudecăţile rasiale și a început apoi să acţioneze în direcţia depășirii lor. Angajaţii săi sunt trimiși de două ori pe an la cursuri de formare antidiscriminare și în mod frecvent se întâlnesc cu familiile clienţilor pentru a dobândi o mai bună perspectivă asupra problemelor lor. Adachi menţionează că prin abordarea deschisă a prejudecăţilor a reușit să facă pași reali în direcţia depășirii lor.

Universitatea Harvard oferă o serie de teste online care măsoară nivelul de prejudecată, atât cel situat la nivel subconștient, cât și cel explicit. Dar aceste teste oferă doar un diagnostic al problemei, nu și o rezolvare. Sunt necesare însuşirea unor tehnici, în așa fel încât „evadarea” din imperiul prejudecăţilor să fie realizată cu succes. Sondrei Thiederman, fondator al Cross Cultural Communications și consultant al unor agenţii guvernamentale de mai bine de 25 de ani, s-a specializat în a lucra cu oamenii în direcţia înlăturării prejudecăţilor. Thiederman explică faptul că oamenii ar trebui să recunoască faptul că au prejudecăţi rasiale și să nu nege existenţa lor pe motiv că ar putea fi consideraţi oameni răi. „Ceea ce contează nu este faptul că le avem, ci ce facem cu ele și dacă ne asumăm responsabilitatea pentru ele.” A ne rezuma la conștientizarea faptului că avem prejudecăţi rasiale nu este suficient pentru a începe rezolvarea lor, dar este un prim pas necesar. În continuare, este nevoie să ne interogăm cu privire la propriile instincte. Ar trebui să încercăm să găsim răspuns cu privire la sursa de alimentare a ostilităţii faţă de cineva de o altă rasă sau faţă de cineva care se îmbracă diferit. „Ar putea reflecta o atitudine adânc înrădăcinată sau ar putea reflecta faptul că urmărești o anume emisiune TV”, spune Thiederman.

Una dintre modalităţile de a deveni mai puţin rasist, potrivit profesorului de antropologie Agustin Fuentes, constă în încercarea de a vorbi deschis despre problemă. Dar pentru a face acest lucru, avem nevoie să știm mai multe despre rasism și modul în care funcţionează în cadrul societăţii. Confruntarea cu rasismul nu se întâmplă peste noapte, iar experţii spun că este important să ne examinăm propriile prejudecăţi în mod frecvent și onest și să fim conștienţi de existenţa rasismului în mass-media și în spaţiul public. Calvin K. Lai, Kelly M. Hoffman și Brian A. Nosek de la Universitatea din Virginia spun că un contact frecvent și semnificativ cu persoane cu o identitate rasială diferită, o tehnică pe care profesorii respectivi o numesc contact intergrup, este cheia pentru depășirea rasismului și a prejudecăţii. Și Thiederman este de acord că identificarea unor aspecte comune cu membrii altor grupuri rasiale este importantă. „Cu cât identificăm mai repede ceea ce avem în comun cu cineva despre care avem o prejudecată, cu atât mai puţin va rezista prejudecata împotriva persoanei respective.”