Promisiunile Frăţiei. Egiptul, după victoria islamicilor

7

La cinci sute de zile de la doborârea regimului lui Hosni Mubarak, egiptenii au putut să îşi aleagă, pentru prima dată, preşedintele. Voturile a peste 13 milioane de egipteni s-au îndreptat către Mohamed Morsi, cu aproape 1 milion mai multe decât cele acordate candidatului din partea fostului regim. Egiptenii au votat pentru democraţie, asigurându-i însă un context aparte: islamul.

Mulţi se aşteaptă ca Mohamed Morsi să remodeleze politica în Orientului Mijlociu, în ciuda faptului că forţele armate nu vor ceda complet controlul. Victoria islamistului Morsi este un eveniment istoric pentru regiune – unul eveniment care, în urmă cu 18 luni, era aproape inimaginabil.

Cine este noul preşedinte?

Mohamed Morsi, în vârstă de 60 de ani, s-a format ca inginer, în Statele Unite. În timpul regimului lui Mubarak el a fost deţinut din motive politice.

La doar câteva ore de la încheierea voturilor, Morsi a afişat o încredere care i-a înfuriat pe generalii fostului regim. Morsi a mers până acolo că, înainte să afle rezultatul final, s-a întâlnit cu grupuri politice pentru propune formarea unui nou guvern de coaliţie.

Promisiunile Frăţiei

Următorul punct pe agenda politică egipteană va fi elaborarea unei constituţii. Această etapă vitală pentru tranziţia către democraţie a fost blocată anterior din cauza luptelor partizane din fostul parlament.

Frăţia Musulmană şi-a construit imaginea unei formaţiuni moderne, pregătită să colaboreze şi să respecte tratate. Unii suporteri indică Turcia drept un exemplu funcţional de democraţie islamică, în ciuda unui trecut marcat de imixtiunea armatei în politică.

Criticii spun însă că Morsi nu este decât o păpuşă jucată de stâlpii mai puţin vizibili ai Frăţiei, care vor acţiona din spatele scenei.

Din agenda lui Morsi

Luni, Morsi s-a instalat în biroul pe care l-a ocupat Hosni Mubarak, aflat acum pe patul de spital, în aşteptarea sentinţei cu închisoarea pe viaţă.

Următorul pas în activitatea lui Morsi este stabilirea unei echipe prezidenţiale şi a cabinetului său.

Morsi va avea de jonglat sarcini dificile, între care să domolească temerile privind intenţiile Frăţiei Musulmane, în timp ce construieşte un consens politic şi se luptă cu o economie şubredă.

În timpul campaniei sale, Morsi a publicat un plan în cinci puncte, pentru primele sale 100 de zile în funcţia de preşedinte. El a promis să rezolve cinci dintre cele presante probleme ale egiptenilor:

1. traficul2. siguranţa3. curăţenia pe străzi4. pâinea5. combustibilul

Cum îi va afecta pe creştinii egipteni rezultatul alegerilor

Liderul Bisericii Creştine Ortodoxe Copte, din Marea Britanie apreciază că alegerea lui Mohammed Morsi ca preşedinte al Egiptului va impulsiona pozitiv reformarea statului, relatează Christian Post. Între timp, creştinii copţi din Egipt cântăresc bine oportunităţile pe care le au de a părăsi Egiptul.

Nu toţi sunt însă la fel de opimişti. O sabotare a procesului democratic pentru care egiptenii au luptat atât de mult ar putea să degenereze într-un război civil, a declarat Aidan Clay, membru al grupului International Christian Concern, pentru BosNewsLife. El a amintit că o situaţie similară a avut loc în Algeria, când armata a iniţiat o ciocnire violentă exact înainte de alegeri, pentru a opri Frontul Salvării Islamice să câştige victoria, în 1991. Drept urmare, circa 150.000 – 200.000 de oameni au fost ucişi în timpul unui război civil care a durat zece ani.

O ciocnire cu armata ar putea totuşi să nu fie însă un scenariu realist, spun alţi analişti, care privesc la liniştea aşternută în Piaţa Tahrir din Cairo, după festivităţile prilejuite de finalizarea alegerilor. În plus, în discursul de primire a funcţiei, Morsi a părut conciliant faţă de forţele armate şi poliţie.