Preşedintele Consiliului European, preşedintele BCE, preşedintele Comisiei Europene şi şeful Eurogrup, au finalizat prima ciornă a proiectului care prevede transformarea zonei euro într-o federaţie politică în termen de 10 ani.

Propunerea de 7 pagini care prevede transformarea uniunilor fiscale, bancare şi economice într-un sistem politic federal va fi dezbătută la summitul de la Bruxelles, care se va desfăşura joi şi vineri.

Per total, documentul se restrânge în jurul a patru corpuri de idei care să asigure o integrare profundă: un sistem european care să garanteze depozitele bancare şi să gestioneze băncile cu probleme; uniune fiscală pentru controlul bugetelor naţionale şi punerea datoriilor la comun; integrare în ceea ce priveşte politicile economice; mai multă responsabilitate pentru deciziile care se iau la nivel european.

Pe scurt, ceea ce cere documentul de la cele 17 ţări din zona euro este crearea unui buget central, un fel de trezorerie comună, care să garanteze depozitele şi recapitalizarea băncilor cu datorii mari şi cedarea controlului asupra bugetelor naţionale şi a politicilor economice, Uniunii Europene. Pentru a fi credibil, acest fond ar putea fi susţinut de Mecanismul European de Stabilitate (MES).

Uniunea bancară este cea mai urgentă. Supravegherea tuturor băncilor se va face de la nivelul UE care va avea „puteri de intervenţie," Banca Centrală Europeană devenind autoritatea supremă, relatează EuObserver.

O uniune fiscală ar sugera stabilirea unor limite pentru datorii şi deficit bugetar, pentru fiecare ţară în parte, pe care nu ar avea voie să le încalce fără permisiunea Bruxelles-ului şi fără a primi sancţiuni.

Acest Pact Fiscal este considerat de pieţele internaţionale de prisos (nimeni nu crede că cineva va sancţiona ţările mari, precum Franţa şi Germania şi nimeni nu va putea arăta cu degetul pentru că toate ţările, începând cu cele mai mari, încalcă prevederile Tratatului privind controlul deficitului bugetar) şi este văzut doar ca o armă de şantaj. Guvernul de la Berlin a avut grijă ca din fondurile Mecanismului European de Salvare să fie sprijinite numai ţările care aprobă noul Pact Fiscal, notează DW.

O uniune fiscală ar mai presupune şi punerea în comun a datoriilor europene, prin crearea de euroobligaţiuni. Cancelarul german Angela Merkel a respins din nou, în mod categoric, ideea emiterii de euroobligaţiuni în contul datoriilor, afirmând marţi că acestea nu vor exista „atât timp cât (va) trăi" ea, potrivit unor unor participanţi la o reuniune a grupului parlamentar liberal (FDP), relatează AFP.

„Vă dorim viaţă lungă", i-ar fi urat anumiţi deputaţi FDP, partid care face parte din cadrul coaliţiei guvernamentale.

Pentru Angela Merkel euroobligaţiunile reprezintă cea mai simplă soluţie a crizei datoriilor, dar nu loveşte în inima problemei, şi anume o disciplină fiscală laxă şi prea puţin control centralizat la Bruxelles. Cancelarul german a apreciat că aceste euroobligaţiuni sunt „contrare Constituiţiei" germane şi a reiterat că răspunsul la criză este „mai multă Europa, nu mai puţină". Ar vrea să vadă statele membre cedând suveranitatea Bruxelles-ului.

Jennifer McKeown, analist la Capital Economics, a declarat pentru The Economist că „Germania se opune plătirii comune a datoriilor sau recapitalizării băncilor, cât timp nu are control asupra politicilor fiscale şi bancare ale celorlalte ţări."

În acelaşi timp, Franţa şi Italia favorizează soluţiile rapide de ajutor financiar, dar nu sunt dispuse să cedeze suveranitatea Germaniei, mai completează McKeown.

Premierul francez Jean-Marc Ayrault a fost nevoit să recunoască, într-un interviu recent pentru săptămânalul german Die Zeit, că un asemenea sistem „necesită o mai mare integrare politică (…), iar acest lucru va necesita, fără îndoială, mai mulţi ani".

Merkel urmează să ia cina, miercuri seara, la Paris, cu noul preşedinte francez François Hollande, pentru a încerca să aplaneze unele dificultăţi înainte de summitul de joi şi vineri.