„O mie și una de nopţi” în infern

1055

La nici o săptămână după ce autorităţile iraniene din turism salutau ospitalitatea crescândă a Iranului sub noul președinte, o veste teribilă aruncă din nou oprobiul internaţional asupra acestei republici islamice.

Reyhaneh Jabbari, o tânără de 26 de ani, a fost executată sâmbătă ca pedeapsă pentru uciderea unui om. Organizaţiile de apărare a drepturilor omului au izbucnit în contestaţii după ce eforturile lor de a o salva pe femeie s-au dovedit a fi în van. Tânăra, spun reprezentanţii ONG-urilor, acţionase în legitimă apărare. Bărbatul pe care l-a omorât încercase să o violeze.

Organizaţia Naţiunilor Unite a luat poziţie faţă de decizia autorităţilor iraniene, acuzând că femeia nu a beneficiat de un proces corect. Departamentul de Stat american a emis un comunicat în care oficialii își exprimă îndoielile cu privire la calitatea procesului și condamnă executarea lui Jabbari.

Legitimă apărare vs crimă cu premeditare

Reyhaneh Jabbari fusese condamnată la moarte în anul 2007 pentru uciderea lui Morteza Abdolali Sarbandi, un fost angajat al Ministerului de Informaţii și Securitate. Potrivit unui raport ONU, Jabbari, care avea pe atunci 19 ani și lucra ca designer interior, ar fi fost angajată de Sarbandi pentru a-i decora acestuia biroul. Tânăra l-ar fi înjunghiat în spate, după ce bărbatul a violat-o.

Jabbari a fost arestată și a recunoscut că l-a înjunghiat o singură dată pe Sarbandi, însă a susţinut că o a treia persoană, prezentă în casă la momentul atacului, a luat parte la actul criminal, au spus reprezentanţii Amnesty International (AI). Pornind de la premisa că afirmaţia lui Jabbari reprezintă realitatea, Jabbari ar putea fi exonerată, fiindcă încă nu sunt cunoscute complet circumstanţele crimei – au fost de părere cei de la AI.

Pe lângă activiștii pentru drepturile omului și diverși lideri de opinie iranieni (cum ar fi regizorul laureat cu Oscar, Asghar Farhadi), chiar și oameni politici au luat atitudine încercând să stopeze demersurile pentru executarea lui Jabbari.

Ministrul justiţiei, Mostafa Pourmohammadi, a declarat la începutul lunii octombrie că eforturile pentru a comuta sentinţa lasă să se întrevadă un „sfârșit bun”, aceasta deși, potrivit constituţiei iraniene, ministerul pe care îl conduce nu are putere judiciară.

Imediat după execuţia de sâmbătă, o declaraţie de la procuratura Teheranului susţinea că Jabbari a fost spânzurată, sub jurisdicţia legii talionului („ochi pentru ochi”). Tânăra ar fi avut șansa să scape de pedeapsa acestei legi dacă familia celui ucis ar fi iertat-o. Însă rudele lui Sarbandi au refuzat să o ierte, motivând că din cauza femeii, bărbatul a fost descris de presă drept violator.

Aceeași declaraţie a procuraturii indica și faptul că Jabbari ar fi trimis un SMS unei prietene, spunându-i că în noaptea următoare o să ucidă.

Grupurile de activiști pentru drepturile omului au criticat Iranul pentru creșterea din statisticile privind execuţiile aferente primului an din mandatul noului președinte, Hassan Rouhani, în privinţa căruia moderaţii iranieni au mari așteptări.

Numai femeie să nu fii

Situaţia femeilor din Iran nu pare însă să se îmbunătăţească. Din contră. Știri recente din presa internaţională denunţă un val de atacuri cu acid comise asupra unor femei la Isfahan, generând panică în toată ţara.

În ultimele săptămâni, patru femei (opt, după alte surse) au fost vizate de atacuri cu acid comise de agresori circulând pe motociclete, în Isfahan, oraş turistic situat la 450 de kilometri sud de capitala Teheran. După incidentul înregistrat pe 15 octombrie, niciun alt caz de atac cu acid nu a mai fost semnalat, potrivit autorităţilor.

Manifestaţii au avut loc la Isfahan şi la Teheran, iar numeroase zvonuri cu privire la noi atacuri cu acid, în special la Teheran, Mashad, Tabriz şi Yazd, au circulat pe reţelele sociale, fiind ulterior dezminţite de autorităţi.

Autorităţile iraniene au ameninţat cu represalii dure faţă de atacatori, şeful executiv al Departamentului de Justiţie, Gholam-Hossein Mohseni Ejei, declarând că „vinovaţii vor primi o asemenea pedeapsă pentru aceste acte, atunci când vor fi arestaţi, încât nimeni nu va mai îndrăzni să comită asemenea crime“.

Pasivitatea autorităţilor

Mulţi iranieni protestează însă pe reţelele sociale acuzând că poliţia nu ia măsuri reale. Mama uneia dintre tinerele atacate luna aceasta spunea că i-a rugat pe poliţiști să îi arate înregistrările camerelor de supraveghere de pe ruta parcursă de fiica ei în ziua în care a fost atacată. „De ce nu ne arată imaginile,” se întreba femeia.

La 26 de ani, fiica ei, Soheila Joerkes, a rămas oarbă și desfigurată după ce un bărbat a atacat-o cu acid în plină stradă. Tânăra se întorcea de la piscină și a tras pe dreapta pentru a vorbi la telefon cu mama ei. O motocicletă a oprit lângă mașină și unul dintre pasagerii ei a coborât cu un recipient în mână. „Dintr-o dată, Sohelia a început să ţipe. Am auzit-o urlând timp de cinci minute înainte să se întrerupă convorbirea. Până când am descoperit-o la spital, Sohelia era deja oarbă. Telefonul ei se topise din cauza acidului pe care motociclistul i l-a aruncat în faţă“, povesteşte mama fetei.

Nu se știe încă cine se află în spatele atacului, însă oamenii vorbesc. Mulţi spun că „miliţia morală”, cea autoînsărcinată cu supravegherea decenţei în îmbrăcăminte și comportament ar fi de vină. După Revoluţia Islamică din 1979, femeile din Iran au fost obligate prin lege să se îmbrace decent, potrivit regulilor coranice (să poarte văl, haine lungi și cu mâneci). Însă femeile iraniene, printre cele mai liberale purtătoare de văl au adaptat această cerinţă, multe dintre ele acoperindu-și doar parţial capul, spre nemulţumirea conservatorilor.

Cultura iraniană actuală este o reminiscenţă tristă a unei culturi persane matriarhale, în care femeia era foarte respectată. Un testament în acest sens este mai cunoscută femeie aparţinând culturii persane, devenită un simbol cultural global – Șeherezada, regină mitologică și povestitoare a celor „O mie și una de nopţi”.

Foto: Flikr