Românii se gândesc la mâncare şi nu se pregătesc de viitor

10

Un studiu realizat de Institutul Naţional de Statistică dezvăluie că prioritatea românilor în bugetul casnic îl reprezintă cheltuielile cu produsele alimentare şi băuturile non-alcoolice, cu 41% din totalul bugetului, aproape dublu faţă de francezi sau italieni, în condiţiile în care ponderea alimentelor în coşul de cheltuieli a coborât în ultimii 10 ani cu 10%, de la 51% la 41%.

La nivel european, cheltuielile alocate produselor alimentare nu acoperă mai mult de 25% din bugetele francezilor, italienilor, spaniolilor sau germanilor, potrivit unui raport al Organizaţiei pentru Alimente şi Agricultură (FAO).

În termeni reali, cheltuielile românilor cu produsele alimentare sunt şi de 4 ori mai mari decât cele ale vest-europenilor. La un salariu mediu net de 350 de euro, un român cheltuie lunar pe mâncare 143 euro. În acelaşi timp, la un salariu mediu net de 2.700 de euro, un francez plăteşte lunar 600 euro pe alimente, adică un procent de 22%.

Ţările care alocă sume asemănătoare României sunt Belarusul (41,2%) şi Muntenegru (45,7%), ambele nefiind membre ale Uniunii Europene. În 2010, România s-a clasat pe locul al 17-lea din 27 de state membre UE din punct de vedere al produsului intern brut, calculat în milioane de euro.

Celelalte cheltuieli merg spre …

…cheltuielile de întreţinere, apă, gaze, electricitate (16,6%), băuturi alcoolice şi tutun (7,7%) şi cheltuielile cu transportul (6%).

Achiziţiile ce nu sunt prioritare pe lista de cheltuieli sunt îmbrăcămintea şi încălţămintea (5,4%), comunicaţiile (5%), sănătatea (4,5%), achiziţionarea de mobilă şi recreerea (cu câte 4%). Cel mai mic procent din cheltuielile românilor se îndreaptă spre educaţie, cu doar 0,7%.

Între a citi şi a mânca, prioritatea românilor este mâncarea. Românii citesc în medie o singură carte pe an şi poate că n-ar trebui să ne mire faptul că cea mai citită carte în 2010 poartă titul Noi ce mai mâncăm?.

Un studiu al institutului european de statistică Eurostat arată că românii sunt europenii care investesc cel mai puţin în cărţi, teatru, muzee sau cinema. Dintre cetăţenii Uniunii Europene, românii au cel mai mic buget alocat cumpărării cărţilor sau vizitelor la cinema, teatru şi concerte, arată studiul citat. Eurostat menţionează în schimb Bulgaria, Turcia sau Ungaria, ţări în care s-a observat o creştere a bugetului destinat cărţilor. De asemenea, în Ungaria sau Polonia se cumpără în medie între 8 şi 10 cărţi pe an.

În ceea ce priveşte cărţile care apar împreună cu ziare şi reviste, o treime le cumpără doar atunci când cartea îi interesează, 14% le cumpără foarte rar şi doar 7% le cumpără de fiecare dată când apar, arată un sondaj de opinie realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie.

Coşul lunar

Statistica oficială realizată de Ministerul Agriculturii arată că la începutul lunii aprilie, în pieţele din Bucureşti, un coş de consum alcătuit din 1 kilogram de carne de porc, 1 kilogram de brânză, 10 ouă, 1 kilogram de cartofi şi 1 kilogram de mere costă 42,7 lei, în creştere cu aproape 10% faţă de luna iulie a anului trecut.

În acelaşi interval, mierea, carnea de oaie, fructele şi legumele sunt categoriile de produse ce au înregistrat cele mai mari creşteri de preţ. Astfel, în perioada 2001-2011 preţul mierii şi al cărnii de oaie s-a triplat, în timp ce cotaţia fructelor şi legumelor a înregistrat o creştere de 280%.

Ponderea ridicată a alimentelor în coşul lunar de cheltuieli este o urmare a veniturilor mici coroborate cu preţurile ridicate, în opinia profesorului de economie Daniel Dăianu, citat de Ziarul Financiar: „Această situaţie este caracteristică societăţilor unde oamenii au venituri modeste şi submodeste."

Din ce au câştigat românii bani în primul trimestru al acestui an

Articolele de îmbrăcăminte, maşinile şi apartamentele au fost produsele cele mai des date spre vânzare de către români la început de 2012, conform unui studiu realizat de mercador.ro, un site de anunţuri gratuite.

Produsele cel mai des oferite spre vânzare la începutul anului 2012 au fost cele înregistrate în categoria modă şi frumuseţe, cu un procent de aproximativ 50% din totalul anunţurilor. Produsele cele mai frecvent date spre vânzare, din această categorie, au fost cele vestimentare destinate femeilor, urmate de încălţăminte şi accesorii.

Pe locurile următoare s-au înregistrat bunurile din categoria auto-moto (20%), în timp ce 11% dintre anunţuri au fost în secţiunea imobiliare, cele mai des listate spre vânzare fiind apartamentele, urmate de case şi terenuri intravilane.

La polul opus, s-au situat ofertele din categoria casă şi grădină (3% din numărul total de anunţuri) şi categoria de produse bio şi alimente, acestea înregistrând sub 1% din numărul total de anunţuri.