Esenţiale de weekend

50

Alegeri locale în Polonia

Potrivit exit poll-urilor, alegerile locale din Polonia au fost câștigate cu 32,3% din voturi de Partidul Lege și Justiţie (PiS), conservator, care conduce Polonia de 3 ani. PiS se bucură de susţinerea polonezilor din oraşele mici şi a conservatorilor sociali, ce se regăsesc în mesajul antiimigranţi, promovat de partidul aflat la putere. Alianţa liberală a câștigat 24,7% din voturi. Comparativ cu rezultatele alegerilor parlamentare din 2015, partidul PiS a pierdut 5,3%. Rezultatul alegerilor a stârnit îngrijorări din partea Uniunii Europene, care a acuzat Polonia că nu își respectă angajamentele democratice.

Reacţii faţă de moartea jurnalistului Jamal Khashoggi

Uciderea la începutul acestei luni a jurnalistului saudit Jamal Khashoggi în consulatul Arabiei Saudite la Istanbul a fost catalogată de către ministrul saudit de externe, Adel al-Jubeir, drept o „greșeală extraordinară”. Acesta a transmis condoleanţe familiei jurnalistului și a declarat că nu știe cum a fost ucis jurnalistul și nici unde se află corpul acestuia.

Cu toate acestea, liderii europeni și chiar președintele Donald Trump au pus la îndoială explicaţia Arabiei Saudite privind modul în care jurnalistul a fost ucis. Ministrul de externe al Franţei, Jean-Yves Le Drian, a declarat că „numeroase întrebări rămân fără răspuns” și a adăugat că Franţa și Arabia Saudită sunt legate printr-un parteneriat strategic „care implică onestitate, exigenţă și transparenţă”. Germania a avut o reacţie vehementă faţă de Riad, cancelarul german, Angela Merkel, transmiţând că va opri exporturile de armament către Arabia Saudită pe durata investigaţiei uciderii jurnalistului.

Turcia a avut o reacţie vehementă, în care vicepreședintele partidului AK, Numan Kurtulmus, a declarat că Turcia „nu va trece cu vederea niciodată acest act urât, îngrozitor, inuman și ilegal. Totodată, președintele turc, Recep Tayip Erdogan, a promis că marţi va oferi detaliile complete ale circumstanţelor morţii lui Khashoggi, întrucât „căutăm să facem dreptate şi tot adevărul va fi dezvăluit (…) cu toată sinceritatea.”

Donald Trump denunţă Tratatul privind forţele nucleare intermediare

Pe motiv că „Rusia nu a respectat Tratatul”, preşedintele american, Donald Trump, a decis retragerea Statelor Unite din încă un acord internaţional de importanţă strategică, adică din Tratatul privind forţele nucleare intermediare (INF), decizie ce va avea un impact teribil deoarece, potrivit Adevărul, urmează dezechilibrarea imediată a formulei de echilibru şi supraveghere reciprocă a arsenalelor SUA şi Rusiei. Tratatul interzicea în mod expres deţinerea, producerea sau testarea unei serii întregi de rachete (balistice şi de croazieră sol-sol) cu raza de acţiune între 500 şi 5.500 km.

Masacrul de la liceul din Crimeea este rezultatul globalizării

Masacrul comis la liceul tehnic din Kerci, Crimeea, unde un elev a ucis 20 de persoane, după care s-a sinucis, este „rezultatul globalizării”, crede președintele rus, Vladimir Putin. „Pe reţelele sociale, pe internet. Vedem că există o întreagă comunitate care a fost creată. Totul a început cu evenimentele tragice din şcolile din Statele Unite”, a subliniat Putin. Autorităţile ruse au declarat joi că elevul care a comis masacrul din liceul din Crimeea a avut cel mai probabil un complice, cu toate că a acţionat singur la faţa locului, când a ucis 20 de persoane și a rănit alte 40.

Armamentul american este vulnerabil în faţa atacurilor cibernetice

Un raport guvernamental publicat marţi arată că armamentul american este vulnerabil în faţa unor atacuri cibernetice, din cauza faptul că Pentagonul a rămas în urmă în domeniul securităţii cibernetice. Echipamentul american este tot mai interconectat, avioanele de vânătoare sunt înţesate cu software şi senzori, comandamentul operaţional se face pe un ecran uriaş, militarii se reperează la sol cu ajutorul GPS-ului, iar navele Marinei americane sunt tot mai informatizate. Aceste programe informatice sporesc eficienţa, însă cresc vulnerabilitatea la atacuri informatice. În scopul evitării unor atacuri cibernetice majore, oficialii iau în calcul recrutarea celor mai buni studenţi de pe băncile școlilor de IT.

A scăzut ritmul de creștere a economiei chineze

Pe fondul războiului comercial cu Statele Unite, economia chineză a înregistrat în trimestrul trei cel mai lent ritm de creștere anuală din 2009, când a avut loc criza financiară globală. Kota Hirayama, economist la SMBC Nikko Securities, în Tokyo, susţine că „tendinţa de încetinire se accentuează, în pofida eforturilor autorităţilor chineze de a încuraja investiţiile pe plan intern pentru a sprijini economia. Ne aşteptăm ca efectele negative ale tensiunilor comerciale să apară mai clar din ianuarie 2019”.

Parlamentul macedonean a votat în favoarea schimbării numelui ţării

Vineri, parlamentul macedonean a votat în favoarea schimbării numelui ţării, lansând o procedură de modificare a Constituţiei. Cei 80 de parlamentari prezenţi au votat „pentru”, reuşind astfel să se atingă pragul de două treimi, cerut pentru iniţierea oricărei schimbări în legea fundamentală. Prim-ministrul Zoran Zaev a promis alegeri anticipate dacă parlamentul refuză să aprobe modificarea.
În luna iunie, împreună cu premierul grec, Alexis Tsipras, Zaev a căzut de acord ca Macedonia să-şi schimbe numele în Republica Macedonia de Nord, iar Atena, în schimb, să înceteze blocarea aderării vecinului ei la NATO şi la UE.

Consecinţe pentru tânăra suedeză care a încercat să oprească deportarea unui afgan

Elin Ersson este o studentă activistă care a devenit faimoasă în luna iulie pentru că a prevenit deportarea unui afgan care ceruse azil în Suedia, refuzând să se așeze pe scaun în avionul în care se afla și afganul și împiedicând astfel procedura de decolare. „Nu vreau ca viaţa acestui om să îi fie luată doar pentru că nu vreţi să pierdeţi zborul. (…) Nu mă voi așeza până când această persoană nu este dată jos din avion”, a declarat fata. În cele din urmă afganul a fost deportat, însă fata a fost pusă sub acuzare de procurorii suedezi și riscă să primească șase luni de închisoare.

Crește salariul minim pentru cei cu studii superioare

Începând cu data de 1 noiembrie, toţi angajaţii cu studii superioare şi cei care au peste 15 ani vechime vor trebui să primească un salariu minim brut de 2.350 de lei. Aceasta înseamnă o creştere cu 20% a salariului net, de la 1.162 de lei, în prezent, până la 1.413 lei, deci un plus de 251 de lei pentru fiecare salariat. Din cei aproximativ 5 milioane de salariaţi din România, 1,5 milioane au în prezent salariul minim pe economie. Totodată, propunerea autorităţilor este de a se introduce în Codul Muncii un prag minim al raportului dintre salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată și câştigul salarial mediu brut, de cel puţin 45%, începând cu 2020.

Bolsonaro vrea să scoată armata pe străzi

Jair Bolsonaro, unul dintre candidaţii Braziliei la prezidenţiale, a declarat că, dacă va fi ales în funcţia de președinte, intenţionează să folosească forţele armate în patrula de rutină prin orașe pentru combaterea violenţei și menţinerea siguranţei publice. Duminică, mii de suporteri au luat parte la mitinguri organizate pentru susţinerea lui Bolsonaro, în marile orașe ale Braziliei, inclusiv São Paulo, Rio de Janeiro și Brazilia.