„Elenismul etnic”, o nouă religie în Grecia

405

Peisajul religios din Grecia este în schimbare. După mai bine de 20 de ani de solicitări, guvernul grec a conferit politeismului de tip elenic antic un statut legal în baza Legii 4301/2014, care stabilește conceptul de comunitate religioasă și metodele de organizare ale acestor comunităţi.

De obicei, elenismul este folosit ca termen care reprezintă atât o perioadă din istoria popoarelor din bazinul Mării Mediterane, cuprinsă între moartea lui Alexandru Macedon și sfârșitul secolului I, cât și ca termen ce definește cultura Greciei antice, formele de organizare politică, culturală, religioasă specifice acelui timp și influenţele exercitate de acestea.

Elenismul ca religie include practici păgâne de închinare la panteonul zeilor Greciei antice, ritualuri de purificare, sacrificii, rugăciuni și invocaţii și sărbători în onoarea zeilor de pe muntele Olimp. Spre deosebire de alte religii păgâne, politeismul elenic nu este în niciun fel centralizat și nu există niciun corp comun de coduri morale și prescripţii pe care păgânii eleni trebuie să le urmeze.

Oferirea unui statut legal de către guvern nu este echivalent cu o recunoaștere oficială a unei noi religii în stat, ci înseamnă că de acum păgânii eleni au libertăţi religioase de care nu se bucurau înainte, cum ar fi să cumpere un pământ pe care să construiască un templu sau să oficieze ceremonii de căsătorie. La ora actuală, doar șase religii în afară de ortodoxism se bucură de acest statut legal, însă chiar și așa unora le este foarte greu să profite de el. De exemplu, musulmanii din Atena se chinuie de mai bine de 10 ani să ridice o moschee, fără succes.

O altă schimbare în peisajul religios grec este poziţionarea oficială a Greciei ca stat neutru faţă de orice religie și încheierea întâietăţii pe care religia ortodoxă o are consfinţită în Constituţie. Noua lege care va fi votată în Parlament luna viitoare a fost negociată între premierul grec, Alexis Tsipras, și arhiepiscopul Ieronim al Bisericii Ortodoxe Grecești, scrie presa.

Conform acesteia, preoţii nu vor mai fi consideraţi funcţionari publici și vor ieși teoretic de pe ștatul de plată al bugetului de stat, urmând ca statul elen să ofere o subvenţie anuală echivalentă salariilor, biserica fiind apoi responsabilă de distribuirea ei. Totodată, are loc și o reglementare a unei dispute de proprietate între statul grec şi biserică, aceasta fiind unul dintre cei mai mari proprietari de imobile din ţară. Sub noua înţelegere, statul devine coproprietar cu drepturi de a da în chirie proprietăţile nefolosite, urmând ca banii să fie împăţiţi între guvern și biserică.

Acordul nu a rămas fără reacţii, în special din partea clerului ortodox, care a ameninţat că îl va excomunica pe premier și că va asmuţi electoratul împotriva partidului de stânga pe care Tsipras îl conduce.