Contrastele României: săraci, risipitori și obezi

805

România este ţara multor contraste. Despre unul dintre ele amintește recent Agerpres, pe baza datelor oficiale ale unor instituţii de stat. Suntem cei mai săraci din Europa, dar aceasta nu ne împiedică să fim, în același timp, risipitori și obezi.

„Paradox în România: Rată ridicată a sărăciei, dar obezitate în creștere și multe alimente aruncate la gunoi”, titrează Agerpres, reliefând discrepanţele care caracterizează societatea românească. În lipsa unor corelaţii între datele statistice, s-ar putea vorbi mai degrabă de contraste decât de paradoxuri.

Pe de o parte, datele Ministerului Agriculturii arată că românii aruncă peste 10% din alimentele pe care le cumpără, mare parte reprezentând produse de panificaţie. Din document rezultă că, săptămânal, o gospodărie de circa 3 membri din mediul urban aruncă în medie 0,83 de kilograme. Studiul mai arată însă că se poate ajunge în situaţia ca o familie cu 2 membri să arunce 3 kg și jumătate lunar, adică 170 de kilograme anual. Astfel, datele Ministerului Mediului sugerează că gospodăriile generează mai multe deșeuri alimentare decât industria prelucrătoare, comercianţii și hotelurile la un loc.

Întrebat de o echipă ProTv dacă aruncă mâncare, un tânăr recunoaște că, pentru că nu îi lipsesc banii, cumpără prea multe lucruri, iar unele dintre ele ajung la coșul de gunoi. Se conturează astfel profilul românului risipitor. Are cel mult 35 de ani, studii superioare, cumpără mai ales din marile magazine, locuiește într-un oraș mare și câștigă peste 3.500 de lei lunar.

Pe de altă parte, conform datelor Eurostat, rata sărăciei relative situează România pe primul loc în Uniunea Europeană. Mai concret, aproximativ 1 copil din 2 (46%) cu vârsta de până la 6 ani se află în risc de sărăcie și excluziune socială. Aceasta se întâmplă în condiţiile în care cei mai bogaţi 20% dintre români au venituri de 7,2 ori mai mari decât cei mai săraci 20%. Documentele Eurostat arată că România este ţara în care inegalitatea dintre bogaţi și săraci a crescut cel mai pronunţat în ultimii ani. Aproape 4,8 milioane de români sunt afectaţi de sărăcie, iar 687.000 de persoane cu dizabilităţi nu au acces la servicii de specialitate, informa Mediafax în 2015. „Ne aflăm în faţa unui cerc vicios, pentru că lipsurile materiale provoacă sărăcie educaţională, iar aceasta din urmă întreţine şi perpetuează lipsurile materiale. Decalajul se transmite de la părinţi la copii şi, din această perspectivă, vorbim despre un fenomen social costisitor care afectează întreaga societate”, a explicat Gabriela Alexandrescu, preşedinta executivă a Salvaţi Copiii România.

Puse în aceeași ecuaţie, sărăcia și risipa conturează un contrast care se amplifică prin datele aduse de un sondaj de opinie recent realizat la nivel naţional de compania de cercetare de piaţă ISRA Center, care arată că aproape jumătate (44%) dintre românii cu vârste peste 18 ani sunt normoponderali, în timp ce 33% sunt supraponderali, 15% sunt obezi și 5% – subponderali. „Se observă că, la vârsta de peste 55 de ani, doar 3 din 10 români au o greutate normală, în timp ce două treimi sunt supraponderali sau obezi”, se arată într-un comunicat de presă transmis de ISRA Center. Studiul mai relevă că majoritatea românilor (51%) cred că au o greutate normală, în timp ce doar 4 din 10 consideră că greutatea lor este mai mare decât ar trebui. Astfel, per total, românii au ajuns să poarte cu ei 200.000 de tone de exces ponderal, după cum relevă un studiu Ponderas din 2013.

Tabloul contrastelor dintre sărăcie, risipă și obezitate poate fi întregit de alte elemente din viaţa de zi cu zi a românilor. În România secolului XXI, peste 60% din gospodăriile rurale încă nu au un grup sanitar în interiorul locuinţei. În plus, în 2015 „una din trei familii a înregistrat restanţe repetate la plata utilităţilor și la întreţinere”, conform datelor INS. Mai mult decât atât, o treime dintre familiile cu copii din mediul rural nu își pot asigura traiul de zi cu zi, iar 4% dintre copiii acestora merg la culcare flămânzi. Aici intervine totuși un paradox: în acel an România a înregistrat a doua cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană (3,8%).

DISTRIBUIE: