Eurostat: românii muncesc aproape 41 de ore pe săptămână, peste media europeană

306

Săptămâna de lucru a salariaţilor cu normă întreagă din Uniunea Europeană este de 40,3 ore, potrivit unei anchete a Oficiului European de Statistică(Eurostat), care a analizat datele din toate statele membre UE, dar și din 2 ţări candidate și 3 state membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb.

În anul 2016, în Uniunea Europeană existau 188,4 milioane de angajaţi, dintre care 178,2 milioane lucrau cu normă întreagă, în timp ce 32,7 milioane de persoane desfășurau activităţi independente. Angajaţii domină numeric piaţa muncii (85% dintre persoanele care lucrează în UE sunt angajate), în doar 2 ţări din lotul analizat proporţia angajaţilor situându-se sub 75% (Grecia și Turcia). La celălalt capăt al spectrului se află ţările în care 9 din 10 persoane care lucrează sunt angajate (Danemarca, Germania, Estonia, Suedia și Norvegia).

Din populaţia UE, care depășește 510 milioane de locuitori, aproape 380 de milioane formează populaţia în vârstă de muncă (cei care fac parte din grupa de vârstă 15-74 de ani și prestează o muncă, fie și numai de o oră pe săptămână, pentru salarii sau alt gen de câștig financiar sau care nu lucrează, dar au avut un loc de muncă sau o afacere, din care absentează temporar, din motive precum cele legate de sănătate sau de formare profesională).

Dintre aceștia, aproape 21 de milioane sunt șomeri, iar 244,5 milioane sunt activi economic, în timp ce mai bine de 135 de milioane nu desfășoară o activitate economică.

Cel mai comun tip de gospodărie întâlnit în 2016 este cel în care toţi adulţii unei familii lucrează, arată datele Eurostat. În grupa de vârstă 25-49 de ani, doar 10,4% dintre femei și 0,6% dintre bărbaţi erau inactivi din punct de vedere economic. Bărbaţii care aveau copii au mai multe șanse să lucreze cu normă întreagă decât cei fără copii, în timp ce la femei tendinţa se inversează. Acest decalaj între sexe în ce privește lucrul cu normă întreagă al angajaţilor cu copii este unul ridicat în Germania, Irlanda, Malta, Ţările de Jos, Austria și Marea Britanie, dar destul de mic în ţări precum Bulgaria, Croaţia, Lituania și Portugalia.

Decalajele de sex între salariaţii cu fracţiune de normă sunt mult mai mici, indicând tendinţa femeilor de a se orienta spre slujbe part-time mai degrabă decât de a se retrage de pe piaţa muncii atunci când au copii.

În ce privește activităţile independente, raportul arată că la fiecare femeie care desfășoară o activitate independentă se întâlnesc doi bărbaţi care lucrează în acest registru.

Atunci când sunt luaţi în calcul doar salariaţii care lucrează cu normă întreagă, săptămâna de lucru medie în UE este de 40,3 ore. Săptămâna de lucru a bărbaţilor este mai lungă decât cea a femeilor – 41 de ore, faţă de 39,9 ore.

Angajaţii din mine și din cariere au cea mai mare săptămână de lucru (42 de ore), iar cei din educaţie se bucură de cel mai scurt program săptămânal (38,1 ore).

Numărul de ore lucrat de angajaţi diferă destul de mult de la ţară la ţară. Astfel, britanicii au înregistrat cea mai solicitantă săptămână de lucru (42,3 ore) dintre toate statele membre UE, fiind urmaţi de ciprioţi (41,7 ore), austrieci (41,4 ore), greci (41,2 ore), polonezi și portughezi (cu câte 41,1 ore fiecare) și de bulgari (41 ore).

Cea mai scurtă săptămână de lucru a fost cea a danezilor (37,8 de ore), dar și cea a italienilor (38,8 ore), cea a olandezilor și francezilor (cu câte 39 de ore), precum și săptămâna finlandezilor și a irlandezilor (cu câte 39,1 de ore) s-au situat sub media europeană.

Săptămâna de lucru a românilor este de 40,7 ore pe săptămână, la fel ca în cazul cehilor și al slovacilor.

Deși face parte din grupul celor 16 state membre UE care au o săptămână de lucru peste medie, România se află totuși într-o situaţie specială: locuitorii ei lucrează mult pentru un salariu foarte modest. În medie, românii primesc aproximativ 3,7 euro pe oră, în timp ce un polonez este plătit cu 7,5 euro, grecii câștigă aproape 13 euro, iar suedezii sunt retribuiţi cu 27 de euro.

În aceste condiţii, nu este de mirare că 6 din 10 angajaţi români se gândesc să demisioneze, după cum arată un studiu recent. Dintre aceștia însă, mai mult de jumătate și-au motivat intenţiile prin faptul că munca prestată nu îi făcea fericiţi, în timp ce aproximativ o treime erau demotivaţi de salariul primit.