„E destul să te gândești ce poţi face cu banii, ca să și guști bucuria lucrului pe care nu l-ai cumpărat. Ai simţit bucuria? De ce să-l mai cumperi?”.

O logică de avar, vor spune cei care l-au recunoscut pe Hagi Tudose în pledoaria de mai sus. De la tacticile de economisire ale cunoscutului personaj al lui Ștefănescu Delavrancea, devenite la fel de celebre ca și autorul lor, până la modul în care românii își cheltuiesc astăzi banii este cale lungă, ca de la o extremă la alta.

Iar în ce privește relaţia cu banii, lucrurile par să se fi schimbat nu doar pe meleagurile românești; marca oricărei societăţi dezvoltate, scria sociologul Jean Baudrillard, o reprezintă consumul, întreţinut efervescent de promisiunile de fericire pe care le diseminează industria publicitară.

De fapt, în loc să livreze fericirea, achiziţiile recompensează cu o stare destul de apropiată de bucuria de care pomenea Hagi Tudose.

Sau cel puţin așa prezintă lucrurile Steve Taylor, lector în psihologie la Universitatea Leeds Beckett, care spune că la finalul unei ședinţe de shopping rămânem cu euforia unei achiziţii noi și cu mândria posesiei. Nici măcar cu ele, prea lungă vreme, pentru că fiorul plăcut al unei cumpărături durează, în medie, 2 zile, iar orgoliul de a fi reușit să ne adjudecăm o achiziţie scumpă se volatilizează rapid în faţa unei comparaţii care ne dezavantajează.

Deși muncesc mai mult decât alţi europeni, dar pe bani mai puţini, studiile arată că românii sunt strâmtoraţi atât de un venit limitat, cât și de deciziile pe care le iau cu privire la banii lor, decizii ghidate de o educaţie financiară destul de friabilă.

O relaţie complicată cu banii, reliefată și de un recent sondaj IRES, „Românii și banii lor”.

Percepţii și comportamente românești legate de bani

Banii reprezintă îngrijorarea majoră a românilor la începutul lui 2019, 14% dintre respondenţi fiind preocupaţi de situaţia lor financiară. În topul îngrijorărilor, la mică distanţă de primul stresor, se mai găsesc starea de sănătate și situaţia politică din ţară (fiecare adjudecându-și câte 12 procente), în timp ce grijile pentru viitorul copiilor îi tulbură doar pe 4% dintre români, iar cele despre familie în general sau despre imigrarea tinerilor cumulează, fiecare în parte, câte un procent.

La întrebarea despre utilitatea zilnică a banilor, 60% dintre respondenţi afirmă că banii sunt foarte necesari în viaţa de zi cu zi, iar 35% îi consideră destul de necesari.

Potrivit propriilor declaraţii, 31% dintre români au o datorie neplătită (inclusiv credite), iar o cincime spun că există persoane care le datorează bani, dar profilul ambelor categorii este foarte asemănător.

Solicitaţi să se plaseze pe o scală a bogăţiei, un sfert dintre români se declară săraci, percepţia sărăciei fiind direct proporţională cu vârsta și invers proporţională cu nivelul de educaţie. Numai 1% dintre respondenţi se consideră bogaţi, în timp ce trei sferturi dintre ei spun că nu sunt nici bogaţi, nici săraci.

Banii pe care-i câștigă românii sunt direcţionaţi preponderent către traiul zilnic – 36% declară că banii le ajung doar pentru nevoile cotidiene, în timp ce 17% afirmă că nu au cu ce acoperi nici măcar acest nivel minim, doar 13% descurcându-se cu venitul așa încât să-și permită și cheltuieli dincolo de cerinţele traiului zilnic.

Sondajul arată că și comportamentul de consum reflectă (cel puţin în măsura în care declaraţiile sunt veridice) aceeași linie austeră: 82% dintre respondenţi afirmă că nu au făcut o achiziţie personală importantă în 2018, iar 70% spun că nu intenţionează să facă acest lucru nici în 2019.

Când sunt solicitaţi să estimeze un venit personal care să le alunge grija financiară, 35% spun că le-ar fi îndeajuns o sumă de până la 2.000 de lei, iar 29% și-ar găsi liniștea cu un venit de cel mult 3.000 de lei.

În aceste condiţii, suma de 100.000 de euro este una semnificativă pentru majoritatea respondenţilor. Invitaţi să-și imagineze că ar câștiga această sumă și ar trebui să-i dea o destinaţie, 20% dintre români ar dona-o copiilor (sau altor rude) și tot atâţia și-ar achiziţiona o casă sau un teren. Numai 10% s-ar gândi să investească banii. Ceea ce-l determină pe unul dintre jurnaliștii români să scrie pe blogul său că România se împarte în România datoare și cea creditoare, dar România investitoare se mai lasă încă așteptată.

În același registru al rezervei se înscrie relaţia românilor cu băncile – dacă 5%, respectiv 24% dintre subiecţi au încredere foarte mare și mare în bănci, 45% declară că banca le inspiră puţină încredere, iar 20% nu au deloc încredere în instituţiile bancare.

Nici comportamentul de economisire nu este unul comun printre români: 67% dintre români nu au economii în acest moment, iar 70% nu au pus niciun ban deoparte în cursul anului 2018.

În timp ce sondajul IRES redă comportamente legate de bani așa cum sunt ele declarate și percepute de români, alte studii surprind modul în care românii își gestionează efectiv banii pe care îi au.

Obiceiurile financiare ale românilor în rama statisticii

Raportul dintre cheltuieli și venituri ar fi, probabil, primul aspect pe care ar insista un consultant financiar la care ar apela un client depășit de problema gestionării banilor. Un comportament problematic care ne caracterizează însă pe mulţi dintre noi: în timp ce veniturile din trimestrul III al anului 2018 au crescut cu 7,8% faţă de cele din trimestrul II, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 9,9% între cele două trimestre.

Principalele destinaţii ale cheltuielilor au fost consumul de bunuri alimentare și nealimentare, servicii către administraţia publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale (impozite, contribuţii, cotizaţii), precum și acoperirea unor nevoi legate de producţia din gospodărie (de exemplu, hrană pentru păsări și animale).

Un indicator al consumului este și numărul tot mai mare de magazine – peste 111.000, în 2017 – din România, tot atâtea câte au Suedia, Norvegia și Finlanda împreună. Explicaţia nu stă însă doar în populaţia mai restrânsă a ţărilor scandinave, ci și într-un comportament legat de cumpărături destul de diferit.

„Românilor le face plăcere să meargă la cumpărături și asta impulsionează destul de mult consumul, mai ales în comparaţie cu ţările vestice, unde (…) shoppingul nu mai este deja pe lista micilor plăceri”, afirma Raluca Răschip, director consumer goods GfK România.

Problema cheltuielilor care depășesc veniturile este dublată de cea a risipei – cumpărăm în grabă, fără o planificare atentă, iar o parte dintre cumpărături ajung la coșul de gunoi.

Aproximativ 6.000 de tone de mâncare sunt aruncate în România în fiecare zi, iar jumătate dintre acestea provin de la populaţie. O persoană aruncă zilnic 350 de grame de mâncare, pe lista alimentelor irosite regăsindu-se mâncarea gătită (24%), fructele (22%), legumele (20%), pâinea (11%), produsele lactate și carnea (1%).

Specialiștii au construit diferite explicaţii pentru acest comportament dual – în timp ce ne plângem de preţurile mari și de veniturile mici, aruncăm banii la tomberon prin cumpărături în exces.

„Risipa alimentară este un fel de replică la faptul că până nu demult oferta a fost săracă. E ca un fel de oglindă a standardului de viaţă, pentru a le arăta celorlalţi că au ajuns la un anumit nivel”, susţine medicul Corina Zugravu, specialist în alimentaţie publică, explicând diferenţele mari între cantitatea de alimente risipite de români (mult peste 100 de kg pe cap de locuitor) și cele care sunt aruncate în Belgia (18,5 kg pe cap de locuitor) sau în Germania (53 de kg).

Promoţiile din hypermarketuri încurajează cheltuitul excesiv, jucând rolul unei adevărate „capcane pentru clienţi”, afirmă Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor, care subliniază că, de câte ori aruncăm mâncare, de fapt aruncăm bani și ore lucrate, care până la urmă înseamnă viaţă.

Ceea ce nu realizăm însă este că micile pierderi ne privează de posibilitatea de a face mici economii, care la final ar putea face o mare diferenţă pentru viitorul nostru, subliniază specialiștii.

Economisirea, cenușăreasa deciziilor noastre financiare

Instruirea financiară este un pas important spre creșterea calităţii vieţii, afirmă consilierul Karla Socoteanu. Faptul că majoritatea românilor nu știu să facă economii și nu pot face distincţia dintre nevoie și dorinţă îi aduce în situaţia comună în care banii „le scapă printre degete”, în timp ce își cumpără, eventual pe credit, lucruri pe care nu și le permit, spune consilierul.

Banii aruncaţi pe fereastră astăzi ar putea fi investiţi cu înţelepciune pentru ziua de mâine, susţine Adrian Anghel, șef de vânzări la OTP Asset Management, care insistă că a investi pe ultima sută de metri nu e o soluţie, ci mai degrabă folosirea înţeleaptă a banilor începând cu anii tinereţii.

„Ceea ce nu realizează [românii] e că 10% din veniturile lor investite regulat ar face diferenţa între o bătrâneţe relaxată şi una dependentă de sistemul de pensii. Şi că acei 10% nu le-ar schimba stilul de viaţă deloc acum”, punctează Anghel.

Chiar și o creștere mică a ratei de economii, de exemplu de la 3% la 6% (e drept, din sume mai mari decât cele care intră de obicei în contul românilor), poate ajuta o persoană să economisească dublu, în timp ce nivelul de trai rămâne în linii mari același, subliniază și Camilo Moldanado, cofondatorul The Finance Twins.

Economisirea a ajuns un fel de om negru, de altfel, în multe părţi ale lumii, nu doar în România, dovadă că generaţia noastră preferă să cheltuie decât să adune, indiferent de mărimea venitului. Astfel, în America, 40% dintre americani nu pot plăti o cheltuială urgentă de 400 de dolari, punctează Moldanado, subliniind că aceasta e o problemă relativ nouă: în 1975, rata medie de economii personale era de 17%, de 6 ori mai mare decât în 2018.

Deseori ne îndatorăm din motive greșite, susţine expertul, iar independenţa financiară se pierde în perdeaua de fum a unei dorinţe de nestăpânit – de exemplu, de a ne schimba mașina care s-a învechit. Nu e nimic fermecător în a conduce o mașină de vis atunci când porţi jugul unui credit consistent, bani pe care i-ai fi putut economisi pentru o stabilitate financiară cu mult mai satisfăcătoare decât o achiziţie greu de purtat, conchide Moldanado.

Pentru a face alegeri corecte e nevoie însă și de o educaţie financiară solidă, cu atât mai necesară în epoca multiplicării infinite a nevoilor și dorinţelor și care la noi, românii, lipsește aproape cu desăvârșire.

Spune-mi cum cheltui, ca să-ţi spun ce educaţie financiară ai

România se află pe ultimele locuri în lume în ce privește nivelul de educaţie financiară, conchide un studiu realizat de Annamaria Lusardi şi Olivia S. Mitchell, două cercetătoare americane care au testat gradul de educaţie financiară al populaţiei în mai multe ţări ale lumii.

Întrebările din sondaj (care pot fi găsite aici) au verificat capacitatea populaţiei de a face calcule matematice și de a înţelege inflaţia și diversificarea riscului, însă doar 3,8% dintre români au răspuns corect, comparativ cu 30% dintre francezi sau cu 50% dintre elveţieni și germani.

În gestionarea banilor, românii cer sfatul familiei sau prietenilor, care au aceeași educaţie financiară precară, afirmă Lucian Anghel, președinte al Bursei de Valori București, care amintește că România are cel mai slab scor din Uniunea Europeană în ce privește educaţia financiară – de exemplu, bulgarii au avut o rată de răspunsuri corecte cu 30-40% mai bună la sondajele financiare.

Conform unui studiu realizat de grupul bancar Erste, o treime dintre români cred că nu au abilităţi pentru o bună gestionare a banilor, iar 4 din 10 români spun că nu sunt bine informaţi financiar. Și ar putea avea dreptate: ne plasăm pe locul 124 din 143 într-un clasament care diferenţiază ţările în funcţie de nivelul de educaţie financiară a populaţiei, arată studiul realizat de Standard & Poor’s Ratings.

„Lipsa de educaţie financiară reprezintă o vulnerabilitate pentru orice naţiune”, a declarat vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Ovidiu Wlassopol.

La rândul său, Lucian Anghel explică faptul că o creștere a nivelului de educaţie financiară oferă o șansă în plus de a trăi mai bine, nu doar individual, ci și în comunitate, pentru că educaţia sau absenţa ei se traduce în alegeri financiare corecte sau greșite, care își pun amprenta asupra economiei.

„Având în vedere perioadele economice instabile în care trăim, nevoia de educaţie financiară în rândul tinerilor nu a fost niciodată mai importantă”, punctează Scott Gamm, autorul website-ului HelpSaveMyDollars.com, care se arată contrariat că în școală învăţăm despre calculul derivat, dar nu și cum să ne gestionăm banii, aspect de o importanţă majoră în calitatea vieţii cetăţenilor, dar și pentru economia unui stat.

Un factor important în prevenirea recesiunii economice este educarea tinerilor cu privire la aspectele financiare, scrie Gamm, folosind ca exemplu criza locuinţelor din 2008: dacă oamenii nu ar fi primit credite pentru locuinţă pe bandă rulantă, deși aveau venituri insuficiente pentru a susţine o ipotecă pe termen lung, și dacă nu le-ar fi lipsit cunoștinţele care să le permită să înţeleagă corect termenii creditelor ipotecare, criza locuinţelor nu ar fi avut aceeași anvergură și, în consecinţă, și efectele recesiunii economice ar fi fost mai mici.

Avem tendinţa să copiem modelele de comportament financiar ale părinţilor sau ale altor persoane de care suntem influenţaţi și să nu fim conștienţi de propriile tipare de abordare a cheltuirii și economisirii, subliniază Amy Mullen, consultant financiar. Iar ceea ce nu conștientizăm este, desigur, imposibil de schimbat.

Tocmai de aceea este necesară o evaluare amănunţită a modului în care ne cheltuim banii, fie pe cont propriu, fie sub supravegherea unui specialist. De asemenea, obiectivele financiare trebuie identificate și clarificate, astfel încât să fie ușor măsurabile și verificabile, scrie consultantul financiar Steve Martin.

„Când vă stabiliţi un anumit scop, este doar o problemă de matematică modul în care puteţi ajunge de unde vă aflaţi acum acolo unde doriţi să mergeţi”, a spus el.

Deși educaţia financiară poate avea o sonoritate intimidantă pentru omul obișnuit, ea se referă, de fapt, la noţiuni de bază – planificarea cheltuielilor, prioritizarea lor, economisire și investiţii, adică informaţiile de care ai nevoie ca să știi cum funcţionează banii, punctează un articol de pe site-ul companiei Profit Point. În esenţă, este vorba despre a putea răspunde la întrebări precum: „Cât cheltuieşti şi pe ce, cât trebuie să economiseşti, când, cât şi dacă ar trebui să te îndatorezi şi unde ar trebui să îţi investeşti economiile?”.

Finanţele noastre n-ar trebui să monopolizeze viaţa și energia, dar în egală măsură n-ar trebui să fie gestionate haotic, ignorând modul în care vin și pleacă. Viaţa este mai mult decât o cursă financiară, dar dacă ne gestionăm banii prudent, filtrându-ne deciziile prin calcule realiste și cumpătate, putem să ne bucurăm mai mult de acele daruri ale vieţii care nu pot fi monetizate.