Revenirea lui Iisus

De la imaginea templului din Ierusalim până la evenimentele prezise în ultimele pagini ale Apocalipsei, Biblia indică un viitor în care Dumnezeu va duce la bun sfârșit ceea ce a început.

Contrar impresiei iniţiale, nu vegherea este tema principală a grupului de parabole ale „absenţei şi aşteptării”. Primordială este absenţa. Pentru că în aceste parabole absenţa naşte conţinut, îmbogăţeşte povestea în loc să o sărăcească. Absenţa nu este lipsa, golul, inexistenţa, ci elementul capabil să catalizeze.

Știinţa și credinţa, ca instrumente importante în demersul cunoașterii, sunt percepute adesea într-o relaţie tensionată, din pricina cosmoviziunilor fundamental diferite care le caracterizează. Implicaţiile asupra marilor întrebări ale vieţii sunt evidente și suficiente în a-i răpi cuiva confortul indiferenţei faţă de o miză așa de mare.

A doua venire a lui Iisus Hristos reprezintă o doctrină cardinală a Bibliei. Daniel, Apocalipsa și pasajele escatologice din evanghelii sunt cele mai importante surse ale escatologiei creștine. Lumea teologică este împărţită în câteva școli de interpretare, iar escatologia rămâne fascinantă prin incertitudinea pe care o generează.

Pentru unii învierea lui Iisus Christos este un eveniment simbolic, iar pentru alţii subiectul nu are importanţă, pentru că revenirea la viaţă este imposibilă din punct de vedere ştiinţific. Totuşi, creştinismul afirmă că Iisus este viu, deşi a fost răstignit şi a murit.

Conciliul din Trent[1] (1545-1563) a azvârlit cu anateme în doctrina protestantă a îndreptăţirii, iar protestanţii au ripostat pe măsură. Miza era adevărul. Situaţia însă s-a schimbat. Supravieţuirea creștinismului este oferită ca argument pentru minimalizarea diferenţelor și accentuarea similarităţilor cu scopul de a face faţă dușmanului comun: secularismul.

Să vorbești cu cel mic despre moarte poate fi un act de iubire. Nu îi poţi lua durerea cu o simplă discuţie, însă îi poţi oferi ceva în egală măsură important: adevărul îmbrăcat în blândeţe, siguranţa și liniștea pe care i le dă faptul că nu este singur în durerea lui și chiar speranţa care...

„Iată, Eu vin curând” (Apocalipsa 22:12) – o promisiune a cărei împlinire a fost așteptată de generaţii de credincioși care și-au legat toate speranţele de revenirea lui Iisus în slavă. Dar ce înseamnă „curând”?  Și ce ar trebui să facem pentru a nu fi confiscaţi de preocuparea pentru semne, neglijând alte aspecte esenţiale ale pregătirii...

Așteptare și speranţă – două experienţe comune în viaţă. Studenţii aplică pentru o bursă și așteaptă. Pe măsură ce așteptarea se prelungește, speranţa iese și ea în întâmpinare, pentru că speranţa ţintește întotdeauna ceva pozitiv, chiar și în miezul incertitudinii.

În timp ce scriu acest articol, casa este plină de copii. Fiica mea și-a invitat verișorii la o petrecere în pijamale. Se aud glasuri vesele și casa este plină de un zumzet de bucurie, în timp ce copiii se joacă împreună. Se tachinează, râd și își cer scuze prompt atunci când lezează sentimentele cuiva. Mânâncă...

Vechiul Testament conţine numeroase referiri la ocazii în care Dumnezeu li Se arată fiinţelor umane, fie în vise (Geneza 20:3), fie prin intermediul unui mesager (Judecători 6:11), fie prin manifestări ale prezenţei Sale, numite teofanii (din gr. theos [„Dumnezeu”] și phaino [„a apărea”]) (Exodul 19:9).[1]

Învierea este un fapt istoric. Iar credinţa creștină este invalidă fără ea.

Să predici din Apocalipsa înseamnă mai mult decât titluri de senzaţie sau povești despre balauri și fiare. Înseamnă să vorbești despre Iisus Hristos și despre binecuvântarea promisă de El,

O investigaţie asupra tragediei sectei davidienilor din 1993, din Waco, Texas, are să le transmită ceva creștinilor despre apocalipsa.

Data: o zi din viitorul apropiat. Locul: un Boeing 747 zburând deasupra Atlanticului în drum spre aeroportul Heathrow, din Londra. Majoritatea pasagerilor dorm sau doar moţăie. Dintr-odată, aproape jumătate dintre pasageri dispar pur și simplu. Mai întâi unul, apoi alţi pasageri dintre cei rămași strigă de groază și realizează că cei de lângă ei lipsesc...

Cât de importantă este a doua venire a lui Iisus Hristos în creștinismul tradiţional?

Acest articol abordează cele două aspecte, adesea conflictuale, ale parusiei: apropierea și întârzierea acesteia.

„Să simţi că ai sens înseamnă să te simţi nemuritor”1 – scria în 2014 profesorul de psihologie și autorul Clay Routledge. Este aceasta singura nemurire de care vom avea parte vreodată?

Pentru un cititor novice, cartea Apocalipsa pare un amalgam înspăimântător și greu descifrabil de simboluri și evenimente terifiante. Mesajul cărţii este însă unul tivit cu speranţă: pentru cei care cred în Iisus, El are un final care depășește cele mai înalte așteptări.

Ce ai face dacă cineva te-ar denigra în public? Ai putea dezminţi informaţia, dar nu este nicio garanţie că îţi vei repara astfel imaginea. Dacă lași lucrurile așa cum sunt, există riscul ca tăcerea să fie interpretată drept vinovăţie. În cazul în care te adresezi instanţei, ești totuși conștient că procesul va dura mult și...

La 1 aprilie 1957, postul britanic de televiziune BBC prezenta o știre bizară, despre culesul pomilor de spaghete. În emisiunea Panorama, realizatorul acesteia, Richard Dimbleby, a prezentat un reportaj despre o familie din Elveţia care își așeza recolta de spaghete la soare, ca să se usuce.