S-a dublat numărul de violenţe în școlile bucureștene

55

Cel mai recent raport al Inspectoratului Școlar al Municipiului București arată că numărul agresiunilor și violenţelor în școlile din București a fost de 2,3 ori mai mare anul trecut în comparaţie cu perioada 2016-2017. În raport au fost vizate doar unităţile de învăţământ preuniversitar.

Acum doi ani, numărul total al violenţelor înregistrate a fost de 139, iar anul trecut a ajuns la 326. Din acest număr, 218 au fost cotate drept atacuri la persoană (anul trecut au fost 110), 35 au fost atentate la securitatea unităţii şcolare (anul trecut au fost 8), 10 au fost atentate la bunuri (anul trecut au fost 7), iar 63 au fost considerate alte fapte diverse de violenţă (anul trecut au fost 14).

Un studiu al Centrului Municipiului Bucureşti de Asistenţă Psihopedagogică arată că printre factorii care favorizează producerea incidentelor violente în care sunt implicaţi elevi se numără situaţia economică a elevului, absenteismul, lipsa educaţiei de acasă, inegalităţile sociale, criza valorilor morale, agresiunile la care sunt supuși copiii acasă, neglijarea copilului de către familie, lipsa de comunicare profesori-elevi, deficienţele sistemului de pază, anturajul violent, dar şi mediatizarea excesivă în societate a modelelor negative. Potrivit aceleiași instituţii, majoritatea conflictelor se reduc la nevoia de dominare (62%), răzbunare (47%), invidie (43%) şi teribilism (32%).

La nivel de ţară, Capitala deţine cea mai mare reţea școlară, cu aproximativ 10% din totalul preșcolarilor și elevilor din România, deci este poate de așteptat ca numărul de violenţe înregistrat aici să fie mai mare ca în alte judeţe și orașe. Însă, școlile româneşti în general au tendinţa de a deveni locuri periculoase pentru copii, unde agresivitatea verbală, fizică şi emoţională (etichetare, umilire și marginalizare) ajung la cote alarmante.

Într-un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii însă, România era plasată pe locul al doilea în lume la violenţa din școli. Aproximativ 70% dintre elevii chestionaţi au recunoscut că le este teamă de colegi. În clasamentul OMS ce cuprinde 37 de ţări suntem întrecuţi doar de Ungaria, unde 75% dintre școlari au recunoscut că se tem pentru propria securitate. Cele mai sigure instituţii de învăţământ se află în Olanda, în Danemarca și în Singapore.

Potrivit profesorului Denise-Luise Olteanu, „mediul familial reprezintă cea mai importantă sursă a comportamentului agresiv. „Mulţi dintre copiii care prezintă un profil agresiv provin din familii dezorganizate, au experienţa divorţului părinţilor și trăiesc în familii monoparentale. Echilibrul familial este perturbat de (…) lipsa de dialog, lipsa de afecţiune, inconstanţa în cerinţele formulate faţă de copil (treceri de la o extremă la alta, de la o permisivitate exagerată la restricţii foarte dure), utilizarea mijloacelor violente de sancţionare a copilului. Sunt și părinţi care privilegiază în mod exagerat relaţia afectivă în detrimentul rolului educaţional pe care trebuie să îl aibă în raporturile cu copiii lor: nu le impun niciun fel de interdicţii, de reguli, emit puţine exigenţe și caută să evite conflictele.”

Un raport UNICEF din 2018 arată că aproximativ jumătate din elevii cu vârste între 13 și 15 ani din lumea întreagă se confruntă cu violenţa în școli. Aceasta înseamnă aproape 150 de milioane de elevi. Datele includ 122 de ţări, reprezentând 51% din populaţia globală a copiilor între 13 și 15 ani. Chiar și în ţările dezvoltate (39 cuprinse în raport), 17 milioane de adolescenţi au recunoscut că au fost hărţuiţi de alţi colegi la școală. Raportul le solicită guvernelor din întreaga lume să dezvolte și să aplice legi care interzic total atât violenţa în școli, cât și pedeapsa corporală, la care apelează unii profesori, să instituie sisteme de răspuns eficiente și accesibile pentru actele violente și să ofere resurse personalului școlii pentru a-l ajuta să abordeze violenţa în rândul elevilor.